Când scriem cu majuscule

Este posibil ca nu toți vorbitorii limbii române să cunoască termenul majusculă și, mai ales, când să-l folosească într-un text scris. Cel mai simplu pentru ei este să le spunem că vorbim de o literă din alfabet cu ajutorul căreia scriu, în cele mai multe cazuri, numele proprii: Ioana, Ștefan etc. Cu alte cuvinte, majuscula este sinonim cu litera mare.

Când scriem cu majuscule

Foarte important este, însă, să se știe despre importanța majusculei în uzul social. Aceasta transmite o informație în plus față de litera mică și are referințe lexicale, morfologice, sintactice, stilistice sau poate fi fără informație suplimentară.

Nu ne-am propus să însistăm asupra unor astfel de aspecte, pentru a nu ne încurca în explicații ce pot deveni inutile. Dăm, totuși, câteva exemple.

1.Majuscula cu referință lexicală

Litera mare versus litera mică. Avem ca exemplu cuvântul Vulcan, scris cu majusculă. Semnifică, potrivit mitologiei grecești, numele zeului focului și al meșteșugarilor. De asemenea, este numele unui oraș din Petroșani.

Alte opoziții din care reies sensurile diferite ale cuvintelor. Damasc (capitala Siriei)-damasc (bumbac egiptean); Creangă (scriitor)-creangă (ramură a unui copac).

[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]

2.Majuscula cu referință morfologică

Opoziția literă mare-literă mică. La inițială poate nota diferența dintre substantive care nu sunt proprii, ci comune, scriindu-se cu literă mică: deputat, primar, capitalism, american, miercuri, buldog etc.

3.Majuscula cu referință sintactică

Dacă este hotărâtă de poziția cuvântului într-un text, inițiala majusculă are referință sintactică, îndeplinind o funcție de delimitare. În cazul acesta vom scrie:

Domnule Director,

Subsemnatul, …., domiciliat,…

Sau după semne de punctuație diferite, marcând începutul altei idei/comunicări ce presupune o pauză mai lungă.

Vai de mine! Ce ai pățit? Scapă-mă, omule, ajută-mă să ies de aici…Pe unde să ies?

4.Majuscula cu referință stilistică

Constituie un procedeu de evidențiere, de subliniere a unui cuvânt, de exprimare a unei reacții.

Domnule Director.

Subsemnatul,…,solicit bunăvoința Dumneavoastră.

5.Majuscula fără informație suplimentară

Este o convenție extralingvistică în unele situații. Se folosește la inițiala termenului al doilea, al treilea etc. din alcătuirea unor substantive compuse. De exemplu, Combinatul de Oțeluri Speciale sau la inițiala primului cuvânt dintr-un vers: “Lacul codrilor albastru/Nuferi galbeni îl încarcă” (Mihai Eminescu)

Concret, când se scrie cu majuscule:

I.Când e primul cuvânt într-un text și după diverse semne de punctuație

• după punct;
• după semnul întrebării;
• după semnul exclamării;
• după două puncte;
• când începe vorbirea directă:

Omul m-a întrebat nedumerit:
-Aici are loc ședința?

• când începe un citat. Președintele a declarat: “Voi desemna un premier săptămâna cealaltă”.
• după punctele de suspensie: ”Hora e în toi … Locul geme de oameni … Nucii bătrâni de lângă şură ţin umbră”. (Liviu Rebreanu, Ion)

II.Când sunt nume de persoane, pseudonime sau porecle

Aici există câteva particularități. Numele de familie chinezești stau mereu înaintea numelui persoanei și se scriu cu inițială majusculă. Dar se scriu numai la primul element component, următoarele particule se scriu cu literă mică. Țiao (nume de famile) Guan-huan (nume de persoană), Ciu En-lai.

În schimb, numele de persoane vietnameze, birmane și indoneziene se scriu cu inițială majusculă la toate elementele componente: Aung Con, Tagun, Kode Hmeny, U Nu Ko Tun, U Nu Mung.

Titlurile oficiale și onorifice, numele ordinelor și medaliilor de stat se scriu cu inițială majusculă la toate cuvintele din componența lor, excepție făcând, cuvintele ajutătoare. Erou al Uniunii Sovietice, Legiunea de Onoare etc.

Nume proprii mitologice și religioase: Alah, Buda, Cristos, Iehova, Venera, Zeus etc.

Numele personajelor de basm: Făt-Frumos, Sfarmă-Piatră etc.

Numele proprii date animalelor: Grivei, Azor, Plăvan, Joian.

Numele aștrilor: Jupiter, Venus, Marte…

Numele geografice și teritorial-administrative: Delta Dunării, Marea Egee, Marea Neagră, Munții Pădurea Neagră, Țara Oașului.

Numele generice deal, fluviu, râu, vale se scriu cu litere mici când nu fac parte din denumire: fluviul Dunărea, râul Olt, dar scriem Balta-Albă, Dealul-Spirii, Satu-Mare etc.

Numele oficiale ale statelor se scriu cu inițială majusculă la fiecare cuvânt: Republica Populară Democrată Coreeană. De asemenea, numele evenimentelor istorice și al documentelor importante: Proclamația de la Izlaz, Renașerea, Unirea Principatelor.

Numele sărbătorilor calendaristice, naționale, revoluționare: Anul Nou, Ziua Internațională a Copilului, precum și numele unor luni (1 Mai, 24 Ianuarie).

Numele organelor centrale de stat și politice: Consiliul de Miniștri ai României, Camera Lorzilor, Camera Deputaților etc.

Nume de întreprinderi, instituții, titluri de publicații: Facultatea de Filologie. Institutulde Lingvistică, Uniunea Artiștilor Plastici.

Numele proprii străine se scriu cu ortografia limbii respective, când acestea folosesc alfabetul latin: Bordeaux, Racine, Wall Street, Shakespeare…