Avertismentul lansat de șeful NATO privind războiul din Ucraina. „Nu trebuie să subestimăm Rusia”. De ce consideră Jens Stoltenberg că va fi un conflict de durată
Rusia se pregătește pentru un război prelungit în Ucraina, iar susținătorii NATO ai Kievului trebuie să trimită în continuare arme până când președintele Vladimir Putin își dă seama că „nu poate câștiga pe câmpul de luptă”, a spus vineri, 16 decembrie, șeful alianței Jens Stoltenberg.
Avertismentul lansat de șeful NATO
Jens Stoltenberg avertizează că Putin pregăteşte Rusia pentru un război de lungă durată în Ucraina. La aproape zece luni de la invazie, forţele ucrainene au provocat Kremlinului un șir lung de înfrângeri care au adus eliberarea mai multor teritorii. Cu toate acestea, nu avem certitudinea că Putin va renunța la obiectivul său de a controla Ucraina, spune șeful NATO.
„Nu trebuie să subestimăm Rusia. Ea se pregăteşte pentru un război lung. Vedem că încearcă să mobilizeze mai multe forţe, că este pregătită să sufere şi numeroase pierderi, că încearcă să aibă acces la mai multe arme şi muniţii. Trebuie să înţelegem că preşedintele Putin este gata să fie în acest război multă vreme şi să lanseze noi ofensive”, a spus Stoltenberg, într-un interviu acordat pentru AFP.
Ţările NATO, cu SUA în frunte, au furnizat Ucrainei arme în valoare de miliarde de dolari, care i-au fost de mare ajutor în a rezista forțelor rusești. Cu toate acestea, șeful aliantei este de părere că „războiul se va termina la masa negocierilor”, la fel ca multe alte războaie. Orice soluţie va trebui să garanteze că „Ucraina prevalează ca naţiune suverană şi independentă”, a insistat acesta.
„Mijlocul cel mai rapid de a ajunge aici este să-i susţinem militar, pentru ca preşedintele Putin să înţeleagă că nu poate câştiga pe câmpul de luptă, ci că trebuie să se aşeze la masă şi să negocieze cu bună credinţă”, a mai spus Stoltenberg.
Invadarea Ucrainei de către Putin a fost un „moment de răscruce” pentru Occident
Războiul din Ucraina a devenit „un moment de răscruce”, determinând NATO să treacă prin cel mai mare proces de adaptare de la sfârşitul Războiului Rece. Astfel, s-a întărit masiv flancul estic, Finlanda şi Suedia fiind, de asemenea, împinse să declanşeze procedurile de aderare la NATO.
„Este criza de securitate cea mai periculoasă cu care ne-am confruntat în Europa după Al Doilea Război Mondial. Este un moment de răscruce”, a mai afirmat șeful alianței.
Jens Stoltenberg a precizat că, în ciuda unei scăderi recente a ameninţărilor nucleare din partea lui Putin, Alianţa rămâne „vigilentă”.
Mandatul lui Jens Stoltenberg a fost prelungit cu un an în luna martie, fiind valabil până la finele lui 2023. Fostul premier norvegian, în vârstă de 63 de ani, nu a precizat dacă îşi va părăsi definitiv postul atunci.