Seceta cu care se confruntă Europa ar putea deveni o normă până la mijlocul secolului, dacă nu vor fi puse în aplicare rapid măsuri eficiente de atenuare a efectelor, au declarat miercuri deputații europeni.
Secetele repetate și severe ar avea un impact semnificativ asupra unui număr din ce în ce mai mare de activități economice, inclusiv agricultura, transportul, energia și asistența medicală, au declarat experții Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) a Parlamentului European.
Andrea Toreti, de la Observatorul European al Secetei, le-a spus membrilor ENVI că, potrivit evaluării agenției, evenimentele extreme prin care a trecut Europa în timpul verii trecute „ar putea deveni o normă” până în 2050 „dacă nu se pun în aplicare acțiuni eficiente de atenuare”.
„Aceste evenimente vor lovi Europa aproape în fiecare an”, a adăugat el.
Se crede că seceta cu care se confruntă în prezent Europa este cea mai gravă pe care a cunoscut-o în ultimii 500 de ani, 64% din teritoriul continentului aflându-se acum în condiții de secetă, deși în grade diferite.
Agricultura se numără printre sectoarele cele mai afectate, recolta de porumb boabe, soia, floarea-soarelui și orez fiind în scădere drastică în acest an.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Dar seceta, care a început la sfârșitul anului 2021 din cauza unei scăderi puternice a precipitațiilor sub formă de ploaie și zăpadă în lunile anterioare și care a fost exasperată de o serie de valuri de căldură care au provocat recorduri și care au început încă din luna mai în unele părți ale Europei, a pus, de asemenea, o presiune semnificativă asupra sectoarelor transporturilor și energiei.
Transportul pe principalele căi navigabile, inclusiv pe Rin și Dunăre, a fost perturbat în timpul verii din cauza nivelului scăzut al apei, care a avut, de asemenea, un impact asupra producției de energie hidro și nucleară.
Toreti a subliniat că „seceta este un fenomen global, reprezintă o amenințare și, dacă ne concentrăm doar asupra Europei, practic subestimăm riscul” și a declarat că măsurile de adaptare și de atenuare trebuie, prin urmare, să fie puse în aplicare la diferite niveluri, inclusiv o „abordare europeană cu o cooperare consolidată”.
„Secetele nu știu nimic despre granițe”, a spus el, potrivit Euronews.
Dar a adăugat că „principalul risc provine din evenimente concomitente, așa cum am văzut anul acesta”, adică secete și valuri de căldură.
„În trecut, am subestimat riscul legat de evenimentele extreme concomitente”, a spus el în fața deputaților europeni.
Apelurile sale pentru o accelerare a măsurilor de adaptare și atenuare au fost reluate de Hans Bruyninckx, directorul executiv al Agenției Europene de Mediu (AEM).
„Asistăm la o mulțime de dimensiuni transfrontaliere cum ar fi impactul asupra infrastructurii” și a sistemelor alimentare, a declarat el membrilor ENVI.
„Cred că este clar că este nevoie de o abordare europeană”, a adăugat el, subliniind că „multe dintre instrumentele de politică există deja, dar deseori lipsește o implementare puternică și o conectivitate puternică între aceste politici”.
În ceea ce privește agricultura, el a spus că „este destul de clar că există efecte diferite în funcție de regiune, dar și de tipul de cultură”, prognozând că, pe măsură ce secetele și valurile de căldură devin mai regulate și mai intense, „o parte din regiunea mediteraneană va deveni problematică în ceea ce privește agricultura”.
Printre măsurile de adaptare și de atenuare enumerate de acesta în fața comisiei se numără utilizarea unor rase diferite de culturi, îmbunătățirea sistemelor de irigații, dezvoltarea agriculturii de precizie și refacerea solului și a altor ecosisteme.
Cu toate acestea, a avertizat el, schimbările climatice reprezintă „o provocare pentru sistemul alimentar” pentru Europa.
Între timp, Janez Lenarčič, comisarul pentru gestionarea crizelor, a declarat că „Europa nu mai dispune de suficiente resurse pentru a lupta împotriva incendiilor de vegetație”, într-un alt avertisment dur adresat membrilor ENVI.
Peste 750 000 de hectare de pădure din UE au ars în acest sezon de incendii, cel mai mare număr de hectare de la începutul înregistrărilor, în 2006.
„Europa tocmai a fost martoră în această vară la unul dintre cele mai grave sezoane de incendii de pădure din istoria recentă”, a spus el.
„În mod evident, schimbările climatice aduc mai multă căldură și perioade prelungite de secetă și, ca urmare, riscul de incendii se extinde în toată Europa, iar incendiile devin mai frecvente și mai intense.”
Comisia, a spus el, a pregătit un plan în patru puncte pentru a se pregăti împotriva acestui risc sporit, inclusiv o creștere rapidă a capacităților de combatere a incendiilor, cum ar fi avioane și elicoptere, prepoziționarea mai multor pompieri în zonele deosebit de vulnerabile la incendii la începutul sezonului și o mai bună strategie de prevenire.
