Au locuit ani întregi fără să știe că, de fapt, sub pardoseala pe care călcau erau mormintele a zeci de nou născuți. Poate chiar și o comoară.
Cea mai veche biserică medievală de pe teritoriul României se află la Geoagiu, judeţul Hunedoara. Are în jur de o mie de ani şi, datorită formei circulare, este numită „rotondă”. Este considerată unică în arhitectura religioasă. Legenda spune că bisericuţa, cu ziduri groase din cărămidă romană şi din piatră de râu, a fost opera unor cruciaţi care se întorceau din Ierusalim pe drumul roman care străbătea Valea Geoagiului.
”Legenda acestui monument este strâns legată de prima cruciadă care a avut loc. În 1095 Papa, într-un discurs al său, a rostit cuvintele „Să eliberăm Mormântul Sfânt”. A urmat imediat un exod în care au plecat cavalerii, meșteșugarii sărăciți, spre Țara Sfântă. Drumul a durat trei ani de zile. Ajunși acolo și-au dat seama că nu este cum se așteptau. S-au întors înapoi. A fost un drum greu. Nu aveau hrană, apă. În locul în care s-au oprit, adică la Geoagiu, au ridicat o biserică rotundă. Tot o legendă spune că este chiar opera faimoșilor Cavaleri Templieri”, relatează cercetătorul Marcel Muntean.
Cert este însă că istoria bisericii cu o arhitectură aparte, care amintește de cea a Sfântului Mormânt din Ierusalim, a fost una foarte zbuciumată. Inițial lăcaș de cult, a fost folosită mai apoi de noblilii din zonă drept capelă. Comuniștii au avut o altă idee și au transformat-o în locuință socială.
Cei care au locuit în ea nu au știut însă o taină teribilă: sub dalele pe care călcau erau înmormântați zeci de nou născuți, morți în perioada medievală. Localnicii cred că asta s-a dovedit un blestem pentru cei care au stat acolo. Dovadă ar sta soarta ultimei locatare, Maria J., care s-a stins într-un azil, cu mintea rătăcită. Locul este, de fapt, o necropolă.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Arheologul Gheorghe Petrov a săpat în interiorul Rotondei şi în preajma ei mai bine de zece ani, din 1993 până în 2004. Săpăturile arheologice au scos la iveală peste 200 de morminte.
„Am lucrat în condiţii destul de dificile, pentru că în acei ani, statul nu îşi permitea să finanţeze asemenea cercetări. Mergeam în fiecare vară cu câţiva voluntari şi m-a sprijinit cu cazare Biserica Reformată. Deşi astăzi în jurul Rotondei pare că este doar o curte a acestei biserici, dedesubt se află, de fapt, un mare cimitir. Din păcate, eu nu am reuşit să îl cercetez în întregime, dar bănuiesc că el se întinde şi pe sub actualul drum al comunei şi pe sub casele din apropiere”, a declarat Gheorghe Petrov.
”Deși a fost lăcaș de cult, pe vremea lui Ceaușescu a funcționat ca locuință socială. Cei care au locuit aici nu au știut că sub pardoseală se aflau morminte. S-a aflat după anul 2000. Atunci arheologii au excavat și au descoperit cele 46 de morminte. Legenda spune că, de fapt, erau copii care au murit și nu au apucat să fie botezați și îi îngropau în interior pentru că era pământ sfânt”, spune Marcel Muntean.
”O descoperire importantă şi valoroasă este reprezentată de inventarul funerar recuperat de la un mormânt dublu care conţinea scheletul unei tinere femei peste care se afla suprapus scheletul unui copil mic, probabil un nou născut; cei doi, mamă şi copil, au fost înhumaţi deodată. La respectiva femeie, pe unul dintre degetele de la mâna stângă, s-au descoperit două inele de aur, iar pe craniul copilului s-au aflat peste o sută de mici pandantive confecţionate din foiţă de aur; aceste ultime piese sunt prevăzute fiecare cu câte o gaură la o extremitate, prin care trecea un fir suport din sârmă de argint aurit. Despre obiectele recuperate de la cei doi defuncţi, deocamdată, reperele pe care le avem permit aprecierea după care ele ar putea aparţine sec. XVI-XVII”, se arată în raportul publicat în Cronica Cercetărilor Arheologice.
Iar legendele legate de acest loc ciudat se țin lanț. Se mai spune că, datorită arhitecturii deosebite, într-o anumită zi a anului, pe care nimeni nu o mai știe precis, razele soarelui strecurate prin ferestrele deschise în zidul de peste un metru grosime arată locul în care cruciații ar fi îngropat o comoară.
Biserica rotundă de la Geoagiu, acum desacralizată și fiind doar obiectiv turistic, a fost construită inclusiv din pietre care proveneau din monumente funerare romane aflate în zonă.