Angajatorii presați să ofere condiții mai bune. Alfred Bulai: „Problemele acestea sunt prezente și în societățile europene”

Companiile din România au început să ofere condiții din ce în ce mai avantajoase pentru angajații calificați din teama de a nu îi pierde conform unui studiu recent la care au participat reprezentanţi din peste 250 de companii din România, Bulgaria şi Germania, din 27 de industrii. Munca în sistem hibrid, programul flexibil și alte avantaje vin să compenseze perioada dificilă prin care trec companiile. Principalele îngrijorări țin anul acesta de: inflaţia sau creşterea costurilor (70%), disponibilitatea forţei de muncă (49%), problemele din lanţul de aprovizionare (34%), disponibilitatea personalului angajat (30%), războiul din Ucraina (22%).

„Au plecat pentru că nu au existat suficiente posibilități interne de a absorbi oamenii competenți”

Inflaţia şi creşterea costurilor, lipsa de disponibilitate a forţei de muncă, lipsa de personal calificat pentru roluri-cheie, problemele ce apar în lanţul de aprovizionare şi războiul din Ucraina reprezintă cele mai mari provocări pentru lideri atunci când trebuie să gestioneze un mediu de lucru hibrid, potrivit unui studiu online realizat de BusinessMark, potrivit Agerpres. În luna mai se preconiza că forța de muncă din România se va diminua cu 8,8% în următorii opt ani, iar lipsa calificărilor și nepotrivirile cu nevoile pieței de muncă, precum și sistemul educațional slab  care afectează în mod negativ perspectivele acestei evoluții, vor fi principalii factori, se arăta în raportul de țară.

Impact.ro a stat de vorbă cu sociologul Alfred Bulai pentru a vedea dacă România ar putea înregistra un val de plecări masive având în vedere inflația galopantă și implicit scăderea puterii de cumpărare.

„Avem o criză, dar deficitul de forță de muncă este prezent de ani buni în România, pe anumite sectoare de activitate nu prea mai sunt oameni competenți. Nu mă refer neapărat la muncă înalt calificată. Nu știu dacă există o presiune de a pleca din țară, în aceste momente, pentru că problemele acestea sunt prezente și în societățile europene. Situația este chiar mai proastă acolo, în pandemie așa a fost.

Cei mai mulți au plecat din România în perioada de aderare, și au plecat pentru că nu au existat suficiente posibilități interne de a absorbi oamenii competenți. Sunt domenii întregi care au dispărut din România, știu eu cazul unui specialist pe sudură petrolieră, ceva cu totul special, nu a găsit de lucru în România, normal că a găsit în altă parte.” spune sociologul.

„Alte țări au văzut-o ca pe o oportunitate de a aduce forță de muncă”

O soluție pentru păstrarea angajaților o constituie adaptarea la sistemul de lucru hibrid. Studiul arată că doar 25% dintre respondenţi spun că organizaţiile au adoptat noi tehnologii, precum inteligenţa artificială, pentru a înţelege ce s-ar putea întâmpla în viitor. Potrivit documentului, astfel de unelte s-ar putea dovedi utile şi în atragerea de noi talente sau în strategia de retenţie a angajaţilor, în condiţiile în care 73% din organizaţiile din România, Bulgaria şi Germania întâmpină probleme în păstrarea angajaţilor, ca urmare a aşteptărilor salariale din ce în ce mai mari ale acestora. Țările occidentale atrag constant fortă de muncă, au profitat de criza refugiaților din Ucraina cum au făcut și în cazul altor valuri, ceea ce România nu reușește să realizeze într-un mod eficient.

„Pentru anumite job-uri începuseră cu mulți ani înainte de pandemie cu munca de acasă. Au înțeles că plăteau chirii enorme și alte sume ca să îi vadă pe oameni când îi pot controla real, informatic, oriunde s-ar afla. Pandemia a demonstrat că pentru anumite meserii chiar e simplu.

Unii dintre ucrainenii care au venit la noi în țară lucrează în continuare în Ucraina. E amuzant, ei lucrează acolo și beneficiază și de avantajele pe care le oferă statul român, ceea ce nu se întâmplă în Vest. Am dat acest exemplu pentru a arăta că și chestiunea aceasta este una de piață, în alte țări au văzut-o ca pe o oportunitate de a aduce forță de muncă.

Deficitul de forță de muncă este o problemă reală în orice economie care vrea să se dezvolte. Noi nu gândim încă în termenul acesta. Știți când era criza siriană și doamna Merkel a spus că ea primește un milion de refugiați? Specialiștii i-au spus, avem deficit de un milion de locuri de muncă. Sin Siria oricum veneau pro occidentalii, erau super ok pentru piață. Noi nu gândim încă în termenii aceștia, va trebui să suplinim deficitul de forță de muncă din alte țări. Este o glumă să crezi că se întorc românii, doar dacă avantajele din România devin similare. Dar dacă este criză acolo este clar că va fi criză și la noi pentru că suntem legați.” spune Alfred Bulai.

Acesta a mai precizat că finalul crizei economice depinde de sfârșitul războiului din Ucraina. Odată soluționat acest conflict economiile afectate își vor putea reveni într-un timp relativ scurt.