11:27
Suntem codașii Europei din multe puncte de vedere, iar cea mai gravă situație este în ceea ce privește rețeaua de transport public. Autostrăzile, trenurile, drumurile naționale sunt insuficiente, se plâng șoferii, și nu de puține sunt destul de slab conectate, astfel încât un turist străin care ajunge în România, spre exemplu, are de înfruntat mai multe obstacole până să ajungă la destinația pe care și-o dorește.
Cifrele oficiale arată că, pe foaie, țara noastră are 910 kilometri de autostradă, 6.176 de kilometri de drumuri europene și 18.000 de kilometri de drumuri naționale. Un dezastrul, spun specialiștii în transporturi.
Nu stăm deloc bine în ceea ce privește numărul de kilometri de autostradă inaugurați în ultimii ani și pare că vom atinge cu greu borna de 1.000 de kilometri funcționali. În 2020, doar 26 de kilometri noi de autostradă au fost dați în folosință. În ultima perioadă, pe șoselele din țară au fost înregistrate multe accidente și din cauza neatenției șoferilor, care deseori nu respectă regulilele de circulație sau se urcă băuți și drogați la volan, dar și din cauza drumurilor proaste.
”910 kilometri de autostradă, ăștia sunt. Nu există comparație cu alte țări din Europa, nici măcar cu Bulgaria. Acesta cifre privind drumurile arată un dezastru. Un dezastru pentru economia noastră, pentru transportatori, pentru turism, sunt multe domenii afectate, pentru că sunt conectat între ele. Sunt multe oportunități pe care le pierdem pentru că nu avem infrastructură”, spune Augustin Hagiu, consultant în transporturi.
Când vine vorba de infractructură mulți se gândesc strict la asfalt, în realitatea însă infrasctructura este o noțiune mult mai complexă care cuprinde mult mai multe lucruri și vizează mai multe aspecte.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]”Infrastructura nu este doar asfalt, evident, înseamnă siguranță, înseamnă elemente inteligente de transport, parcări. Să vă dau un exemplu, pe Autostrada București – Ploiești nici acum nu există toalete, nu ai unde să oprești din acest punct de vedere. Să ne utiăm și la Centura Capitalei, la cât de încet merg lucrările acolo. Până acum, nimeni nu a plătit nici politic, nici professional pentru ce s-a întâmplat cu drumurile”, mai explică Hagiu.
Lipsa autostrăzilor de mare viteză este o mare problemă, pentru că timpul de tranzitare pe teritoriul României este tot mai mare. Dacă ne uităm la alte țări europene, spre exemplu la Grecia, vedem că harta de drumuri este modernă și bine pusă la punct. Un exemplu este drumul România- Lefkada, insulă pe care românii pot merge direct cu mașina, printr-un tunel care leagă partea continentală de insulă. Este drept, pe multe drumuri din Grecia sunt percepute taxe mai mari ca pe tronsoanele de la noi. Bani care ajung în întreținerea rețelei rutiere.
Lungimea totală a infrastructurii feroviare este de 19.784 de kilometri, dintre care 13.689 de kilometri de linii curente și directe și 6.094 de kilometri de linii de stații. Dintre cei 19.784 de linii CF, 17.557 de kilometri aparțin infrastructurii feroviare publice și 2.227 de kilometri de linii CF private. Potrivit unui raport CFR întocmit pe anul 2020, viteza medie de circulație pe rețeaua CFR este de 69,05 kilometri pe oră. În 2020, 908 incidente în care șinele s-au rupt au fost înregistrate, potrivit raportului CFR. Problemele sunt mari, spun sindicaliștii.
”Vorbim despre falimentarea sistemului feroviar de călători, ne lipsește materialul rulant nou, ne lipsesc investițiile, ar fi trebuit să avem o treime de trenuri noi, să accesăm fonduri europene. Nu se mai fac proiecte noi, revizii mari, nu se repară locomotive vechi, sunt anulate trenuri. Ne-am pregătit și vom organiza proteste , pe 16 septembrie vom fi 600 de oameni în fața Guvernului”, a declarat, pentru Impact.ro, Rodrigo Maxim, președintele Federației Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România.
Și pe 30 septembrie va fi un protest în fața Ministerului Transporturilor, iar alte două proteste în luna octombrie, urmate de alte două în noiembrie. Sindicaliștii CFR spun că vor protesta față de starea în care se află sistemul feroviar din țara noastră.
