Analiză CNN: Ce s-ar întâmpla dacă Rusia folosește arme nucleare în Ucraina. Diferența dintre arma tactică și cea obișnuită

Andrei Dumitrescu 26.09.2022, 15:59
Analiză CNN: Ce s-ar întâmpla dacă Rusia folosește arme nucleare în Ucraina. Diferența dintre arma tactică și cea obișnuită

În timp ce forțele sale se retrag în Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a amenințat din nou că va recurge la arme nucleare, cel mai probabil la ceea ce se numește adesea arme nucleare tactice.

Într-un discurs de săptămâna trecută, el a avertizat: „În cazul unei amenințări la adresa integrității teritoriale a țării noastre și pentru a apăra Rusia și poporul nostru, vom folosi cu siguranță toate sistemele de arme pe care le avem la dispoziție. Aceasta nu este o cacealma”.

Sistemele de armament rusești includ 4.477 de focoase nucleare desfășurate și de rezervă, dintre care aproximativ 1.900 sunt focoase „non-strategice”, cunoscute și sub numele de arme nucleare tactice, potrivit Federației Oamenilor de Știință Americani (Federation of American Scientists).

Dar ce este o armă nucleară tactică și prin ce diferă de o armă nucleară obișnuită?

Tactică versus strategică

Ogivele tactice se referă la cele concepute pentru a fi folosite pe un câmp de luptă limitat, de exemplu pentru a distruge o coloană de tancuri sau un grup de luptă de portavioane dacă sunt folosite pe mare. Aceste focoase, cu o putere explozivă de 10 până la 100 de kilotone de dinamită, sunt numite și „cu randament scăzut”.

În schimb, cele mai puternice focoase nucleare „strategice” ale Rusiei au o putere explozivă de 500 până la 800 de kilotone și sunt concepute pentru a distruge orașe întregi – și chiar mai mult.

[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]

Referirea la „randament scăzut” pentru armele tactice este oarecum înșelătoare, deoarece randamentele explozive de 10 până la 100 de kilotone de dinamită sunt totuși suficiente pentru a provoca distrugeri majore – așa cum a descoperit lumea în 1945, când SUA au aruncat bombe atomice asupra orașelor Hiroshima și Nagasaki din Japonia.

Acele bombe au fost echivalentul a aproximativ 15 și, respectiv, 21 de kilotone de dinamită, ceea ce se încadrează în limitele armelor nucleare tactice ale Rusiei.

Care ar putea fi urmatoarea miscarea a liderului de la Kremlin, potrivit unui genneral german
Care ar putea fi urmatoarea miscarea a liderului de la Kremlin, potrivit unui genneral german

Exploziile inițiale de la Hiroshima și Nagasaki au ucis instantaneu aproximativ 70.000 și 35.000 de persoane, iar alte zeci de mii au murit ulterior din cauza radiațiilor eliberate, potrivit arhivelor guvernului american.

Alex Wellerstein, director de studii științifice și tehnologice la Stevens Institute of Technology din New Jersey, spune că adevărata diferență între armele nucleare nu constă în puterea explozivă a acestora, ci în țintele lor.

„Bombardamentele atomice din Japonia fuseseră atacuri strategice care aveau ca scop principal distrugerea moralului și terorizarea înaltului comandament japonez pentru a-l determina să se predea. Ceea ce făcea ca 15 kilotone să fie un randament strategic depindea de locul unde era țintit”, a scris Wellerstein pe blogul de securitate Outrider la începutul acestui an.

Alții, inclusiv fostul secretar american al apărării James Mattis, spun că nu există nicio diferență.

„Nu cred că există așa ceva ca o armă nucleară tactică. Orice armă nucleară folosită oricând este un schimbător de joc strategic”, a declarat la o audiere în Congres în 2018.

Ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar desfășura una?

Rusia (și, înainte de aceasta, Uniunea Sovietică) a construit și a menținut un stoc mare de arme nucleare tactice.

Gândirea inițială a fost că utilizarea unei bombe nucleare pe un câmp de luptă a oferit liderilor o opțiune pentru a da o lovitură decisivă care ar putea evita înfrângerea fără a recurge la utilizarea celor mai mari arme nucleare ale lor, care, după un contraatac, ar aduce un „schimb nuclear care ar pune capăt civilizației”, potrivit Union of Concerned Scientists. Pe site-ul său, organizația numește această gândire „greșită și periculoasă”.

„Armele nucleare tactice (…) introduc o mai mare ambiguitate, ridicând posibilitatea ca o țară să creadă că ar putea scăpa cu un atac limitat”, a declarat organizația, potrivit CNN.

Un comentariu publicat în timpul verii de Sidharth Kaushal și Sam Cranny-Evans de la Institutul Regal al Serviciilor Unite din Marea Britanie (RUSI) afirmă că utilizarea armelor nucleare tactice împotriva centrelor de comandă sau a bazelor aeriene din Europa ar putea limita numărul victimelor civile din zonele înconjurătoare.

De exemplu, raportul RUSI spune că utilizarea unei arme nucleare tactice în Golul Sulwaki, granița terestră dintre aliații NATO Polonia și Lituania care separă Kaliningrad-ul rusesc de vecinul său Belarus, ar putea provoca doar câteva sute de victime civile.

Realitatea este probabil să fie departe de această cifră.

„Jocurile de război ale SUA prezic că un conflict care implică utilizarea armelor nucleare tactice va scăpa rapid de sub control”, se arată pe blogul Union of Concerned Scientists.

„O simulare a Universității Princeton a unui conflict ruso-american care începe cu utilizarea unei arme nucleare tactice prezice o escaladare rapidă care s-ar solda cu peste 90 de milioane de morți și răniți”, a mai spus acesta.

Ca răspuns la amenințarea lui Putin de săptămâna trecută, Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare (International Campaign to Abolish Nuclear Weapons – ICAN) afirmă că Europa anului 2022 este un loc mult mai periculos pentru utilizarea armelor nucleare decât Japonia din 1945, care avea o populație mai mică și era relativ izolată.

În Europa de astăzi, „o singură detonare nucleară ar ucide probabil sute de mii de civili și ar răni mult mai mulți; precipitațiile radioactive ar putea contamina zone mari din mai multe țări”, a declarat ICAN pe site-ul său.

„Serviciile de urgență nu ar fi capabile să răspundă eficient, iar panica generalizată ar declanșa mișcări masive de persoane și perturbări economice severe.”

Urmăriți Impact.ro și pe
Andrei Dumitrescu
Am absolvit facultatea de Științe Politice. Mi-am inceput cariera ca redactor, după care am devenit coordonator la mai multe site-uri de știri, printre care și EVZ.ro. Am fost editor pe...