Admitere la facultate. Decizia Ministerului Educației în privința examenelor de admitere la licență, master și doctorat

Schimbările importante se lasă așteptate și în mediul universitar. În fond, merge așa de bine, nu?

Admitere la facultate. Ministerul Educației a comunicat decizia sa vizavi de regulamentul de admitere a viitorilor studenți în sistemul universitar. Avocatul Poporului a propus inițial să fie eliminată proba la Limba română pentru candidații care fac parte din minoritățile naționale. Admiterea lor ar fi trebuit să se facă pe baza rezultatului obținut la Bacalaureat, la proba de competențe lingvistice.

Admitere la facultate: care a fost propunerea Avocatului Poporului

Admitere la facultate. Decizia Ministerului Educației în privința examenelor de admitere la licență, master și doctorat

Candidații la o facultate care aparțin unei minorități naționale trebuie să urmeze aceleași reguli ca până acum

Absolvenții de liceu care vor să intre la o facultate, dar aparțin unei minorități naționale, trebuie, conform regulamentului stabilit de fiecare facultate în parte, să susțină o probă de limbă română. Asta în ciuda faptului că au mai susținut o dată o probă similară, la Bacalaureat.

Pe 16 iulie, Avocatul Poporului a propus Ministerului Educației, pe atunci, condus de Ecaterina Andronescu, să fie eliminată această probă, atât timp cât absolvenții au deja la mână un document care le demonstrează competențele lor lingvistice.

La cererea celor de la edupedu.ro, Ministerul Educației a comunicat care este poziția sa oficială referitoare la acest subiect, pentru că nu a mai comunicat nimic important de când a dispărut Ecaterina Andronescu din peisajul „pitoresc” al învățământului românesc pe care l-a „reformat” de atâtea ori, de-a lungul prea multelor sale mandate.

Admitere la facultate: ce a decis Ministerul Educației

Decizia ministerului este una fermă și inflexibilă. Pe scurt, consideră că proba orală de limbă română care se dă la Bacalaureat nu este suficientă pentru a certifica gradul de cunoaștere a limbii pentru candidații din minoritățile naționale. Ceea ce e o contradicție, evident. Atunci, care mai este rostul ei la BAC?

„În ceea ce privește Examenul Național de Bacalaureat, care constă și în susținerea probei de evaluare a competenței lingvistice de comunicare orală în limba română pentru toți absolvenții de învățământ liceal, inclusiv pentru persoanele aparținând minorităților naționale, menționăm că nivelul lingvistic certificat prin această evaluare nu corespunde Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi Străine, în care este specificată necesitatea tuturor celor trei forme de evaluare, respectiv Scriere, Vorbire și Înțelegere. Acest document definește 6 niveluri de referință: A1, A2, B1, B2, C1, C2, cu descrierea corespunzătoare achiziției fiecărui nivel.”

Instituția precizează că „certificatul obținut la Examenul de Bacalaureat nu îndeplinește aceste criterii și nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii, fiind un certificat de competență lingvistică de comunicare orală și nu atestă nivelul de achiziție a limbii”.

Prin urmare, lasă la latitudinea fiecărei facultăți să decidă propria metodă de admitere pentru acești candidați.