17:00
Din păcate România nu a fost ferită de votul negativ al europarlamentarilor olandezi, chiar și după vizita premierului olandez la București. De altfel Mark Rutte a avut declarații care dădeau de înțeles că Olanda nu s-ar opune aderării, dar nu în orice termeni și condiții. Săptămâna aceasta Parlamentul European a votat cu 547 voturi pentru, 49 voturi contra și 43 de abțineri intrarea României și a Bulgariei. O astfel de rezoluție a mai fost însă adoptată fără a avea rezultate, votul final este în decembrie.
Într-un interviu exclusiv pentru Impact.ro, deputatul REPER, Cătălin Teniță a explicat că, după schimbarea modalității în care statele care nu respectă statul de drept pot fi sancționate, nu ar trebui să mai fie dubii în privința menținerii unui mecanism de control, chiar după aderare. Mai exact, țările pot fi private de fonduri europene dacă operează modificări în legislație care nu sunt în acord cu directivele europene sau avizul consultativ al Comisiei de la Veneția. Ori chiar aceste puncte erau principalele reproșuri aduse României în discuțiile despre aderare.
„Parlamentarii Renew din România au votat pentru și au susținut cauza intrării României în Schengen, noi susținem cauza justiției independente în România, de care este legat și MCV-ul (Mecanismul de Verificare și Cooperare). Cum se pot împăca acestea două? Foarte simplu. Europarlamentarii noștri în mandatul lor au susținut ca mecanismele de verificare a statului de drept să se aplice unitar tuturor țărilor. Țările care nu au MCV, și mă refer în primul rând la Ungaria și Polonia, au beneficiat de acest mecanism de verificare a compatibilității cu statul de drept, iar penalitatea este limitarea accesului la fonduri europene.
Acest mecanism este mult mai puternic. Nu mai este nevoie de mecanismul care să ne țină afară din Schengen, este nevoie să ni se aplice același tratament ca tuturor celorlalte 26 de țări.”, spune deputatul Cătălin Teniță.
Dacă România va beneficia însă de același tratament cu celelalte țări, riscă să piardă bani europeni dacă modificările legislative nu sunt agreate de forurile europene. În acest sens, chiar dacă parte din parlamentarii din opoziție au decis să se divizeze în două formațiuni politice, parte din cei de la USR alăturându-se partidului Reper, este nevoie în continuare de o opoziție unită. De exemplu, pentru a depune trei obiecții de neconstituționalitate împotriva proiectelor de legi ale Justiției inițiate de Guvernul României, adoptate de Camera Deputaților, este nevoie se 25 de senatori sau 40 de deputați care să semneze sesizarea către CCR.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Noi suntem 11 în acest moment, am mai avea nevoie de 40 de semnături, colegii de la Forța Dreptei sunt 11 iar la USR sunt în jur de 40 acum. Numărul ar fi, este important să înțelegem că noi cei de la Reper dorim să lucrăm împreună cu celelalte formațiuni pentru a contesta genul acesta de acte împotriva Legilor Justiției.
Este tragic faptul că societatea civilă a reușit să oprească măcelărirea Legilor Justiției pe vremea domnului Dragnea, dar iată că o parte din oamenii care susțineau atunci că justiția este măcelărită, au început să voteze pentru măcelărirea justiției. Asta mi se parte lipsit de orice noimă și pur și simplu dezgustător.
Noi trebuie să înțelegem că justiția într-un stat de drept și în mecanismul de valori europene este esențială. S-ar putea ca aceste modificări, în momentul în care vor intra în vigoare, să ducă inclusiv la niște limitări ale fondurilor pe care UE le acordă României. Chestia aceasta s-a întâmplat în Ungaria, în Polonia și se va întâmpla, vă garantez eu, dacă acele modificări vor fi promulgate de domnul președinte Iohannis, care a militat pentru libertatea actului de justiție.
Ar trebui ca dânsul, ca ultim garant al Constituției, să se opună acestor modificări. Din păcate colegii noștri din arcul guvernamental au fost împinși să facă aceste modificări cât mai repede.”, a declarat deputatul REPER.
INTERVIUL INTEGRAL MAI JOS:
