Accidentul aviatic care a tulburat România acum 27 de ani. Ce s-a întâmplat, de fapt, la Balotești. VIDEO

Anca Manolica 05.09.2022, 15:59
Accidentul aviatic care a tulburat România acum 27 de ani. Ce s-a întâmplat, de fapt, la Balotești. VIDEO

Pe 31 martie 1995, dis-de-dimineață, avea loc cel mai mare accident aviatic din România. Un avion Airbus A310-324, ce efectua zborul 371 pentru Tarom, s-a prăbușit în apropierea localității Balotești, la numai 2 minute de la momentul decolării. Bilanțul? 60 de morți: 11 membri ai echipajului și 49 de pasageri. Cum s-a petrecut această tragedie și ce a arătat raportul final.

Cel mai grav accident aviatic din România. Zborul TAROM 371

Aeronava Airbus A310-324 a decolat de pe aeroportul București Otopeni cu destinația Bruxelles. La bordul său, în acea zi, se aflau comandantul Ilie Liviu Bătănoiu, în vârstă de 48 de ani (cu 14.312 ore de zbor la activ), și copilotul Ionel Stoi, în vârstă de 51 de ani (cu un total de 8.988 ore de zbor). Din nefericire, s-a prăbușit în apropiere de localitatea Balotești, la doar 2 minute de când a decolat. Iată firul întregului eveniment.

Ora decolării: 09:06. Pista: 08R. Durată zbor: 2 minute. După doar două minute, avionul s-a prăbușit la 20 km nord de București, în dreptul localității Balotești. Piloților le-a atras atenția starea de tracțiune asimetrică a apărut din cauza motorului nr. 1, de pe partea stângă, notează Playtech.ro.

Copilotul Stoi, care pilota, i-a transmis comandantului Bătănoiu să retragă flapsurile și bordurile de atac ale aripilor. Acesta, ocupat să monitorizeze manetele de gaze, a retras flapsurile, dar nu și bordurile de atac.

Momentul prăbușirii

Avionul a început să piardă din viteză și s-a înclinat spre stânga. În scurt timp, ajunsese la un unghi de 43 de grade. Cutia neagră a înregistrat o tentativă de activare a pilotului automat nr. 1, după care o reducere continuă a tracțiunii motorului nr. 2, din dreapta. După decuplarea pilotului automat, s-a pierdut grav din altitudine și a început picajul în viteză.

Avionul s-a prăbușit pe câmp, cu o viteză de 600 km/h, de la o altitudine de 1.200 de metri. S-au pornit misiuni de căutare și salvare a supraviețuitorilor, după cum sperau ei, dar, din păcate, în urma impactului cu solul, avionul a făcut un crater de 6 metri. Imposibil să mai existe supraviețuitori.

Bilanțul? 60 de morți: 11 membri ai echipajului și 49 de pasageri

Printre cei 49 de pasageri se numărau: un francez, un thailandez, 2 spanioli, 3 americani, 10 români și 32 de belgieni. Dintre aceștia, doi erau copii: în vârstă de 4 și 6 ani. Toate persoanele au murit la impactul extrem de violent cu solul.

„S-a auzit o bubuitură foarte puternică. Tot câmpul împrăştiat cu bucăţi. Fum. O gaură mare unde a căzut. Se vedeau bucăţi din mâini, picioare ale celor care se aflau în avion. Păcat!”, a declarat la acea vreme Ioan Florian Dănuț, fostul primar al localității Balotești.

„Acolo era carne tocată. Nu erau cadavre sau răniţi. Nu existau contururi, urme. Era carne tocată pur şi simplu. Noi am îngropat o ureche a vărului meu. Teoretic şi practic, poate să nu-i aparţină”, a dezvăluit Valentin Duță, şeful securităţii aeronautice Tarom de atunci.

Ce probleme tehnice au apărut

În urma tragicului accident, s-au alcătuit trei comisii de cercetări, în total 50 de oameni. După primele cercetări, specialiștii au descoperit că motorul nr. 1 al avionului avea o problemă. În timp ce prindea altitudine, acesta ar fi trecut la stadiul de „inactiv”, fără a se ști motivul.

Această disfuncție nu mai apăruse până pe 16 martie 1995. Dar mecanicii care s-au ocupat de verificarea tehnică au avertizat asupra problemei și a posibilității ca ea să reapară. De asemenea, istoricul aeronavei a arătat că au mai existat disfuncții similare când aeronava a aparținut de Delta Airlines.

Cum a decurs investigația

Cei din comisia de anchetă au spus că maneta de comandă a motorului nr. 2, din dreapta, trebuia ținută cu mâna de copilot până când se fixa. Aceasta ar fi avut o mică defecțiune: revenea la ralanti dacă nu se stabilea la poziția comandată.

De asemenea, vremea a fost nefavorabilă în acea zi, cu ninsoare puternică și ceață. Dacă ar fi fost vizibilitate, în cele 12 secunde rămase până la momentul impactului, cei doi piloți ar fi putut redresa aeronava, după ce observau poziția nefirească față de sol.

„Indisponibilitatea fizică a comandantului, suprapusă pe un defect nesemnalizat al sistemului automat de tracțiune (care stabilește tracțiunea necesară pentru fazele de zbor prin deplasarea mecanică a manetelor de comandă a motoarelor pe o poziție corespunzătoare), într-o fază a zborului în care timpul rămas copilotului pentru rezolvarea celor două evenimente nu a fost fizic suficient.”, a declarat la acea vreme ministerul Transporturilor.

Accidentul aviatic care a tulburat România acum 27 de ani
Accidentul aviatic care a tulburat România acum 27 de ani

Ce concluzii s-au tras ani mai târziu

La 18 decembrie 2000, Ministerul Transporturilor venea cu mai multe declarații privind tragedia de lângă Balotești. După o mulțime de investigații tehnice s-a spus că tracțiunea asimetrică a motoarelor, o posibilă incapacitate medicală a pilotului comandant și comenzile insuficiente efectuate de copilot în condițiile primilor doi factori apăruți sunt cauzele accidentului.

În mai 2008, Ministerul Public transmitea că dosarul accidentului nu se află în evidenţele Parchetului Curţii de Apel Bucureşti din 1997. Atunci a fost declinat de la Parchetul Tribunalului Capitalei. Procurorul general de la acea vreme, Laura Codruţa Kovesi, a solicitat verificarea unor deficienţe în circuitul documentelor cu privire la accidentul aviatic.

Astfel s-a descoperit că lipseau unele acte de urmărire penală, iar în iulie 2008, anchetatorii au primit ordin să refacă toate documentele care lipseau de la dosar. Pe 31 martie 2014, Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile venea cu raportul final despre accident. Dar s-au spus doar cauzele tragediei, nu și vinovații.

„Aeronava avea o defecţiune din fabricaţie. Se reducea un motor, motorul stâng. Piloţii erau avertizaţi, ştiau. Nu era o defecţiune avertizată sonor sau vizual. Unul din cei doi trebuia să ţină maneta”, a susținut Carmen Popa, procurorul care a instrumentat dosarul.

 

Recomandare Video Impact.ro
Urmăriți Impact.ro și pe
Anca Manolica
Nume: Anca MANOLICĂ Studii: Marketing și Comunicare în Afaceri, ASE București Experiență profesională: Mi-am început activitatea profesională în marketing și comunicare în sport...