Podul de la Brăila, al treilea ca dimensiune din ţările Uniunii Europene, a fost inaugurat joi în prezența preşedintelui Klaus Iohannis, a premierului Marcel Ciolacu, împreună cu fostul prim-ministru Nicolae Ciucă şi ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
Podul, al treilea ca mărime din Europa şi care reprezintă cea mai mare investiţie de infrastructură din ultimii 30 de ani, leagă județele Brăila și Tulcea, dar asigură și legătura dintre provinciile Muntenia, Dobrogea și Moldova.
Podul are o lungime de peste 1,9 kilometri şi conţine aproximativ 81.000 de kilometri de fir de oţel. Tablierul metalic este format din 86 de segmente cu o greutate totală de 20.800 de tone. Valoarea actualizată a proiectului depășește 2,5 miliarde de lei, iar lucrările au durat 5 ani, începând din 2018.
Drumurile de legătură ar urma să fie gata abia în decembrie, iar circulația pe pod se va face, în următoarele săptămâni, doar pe timp de zi. În weekend însă se va putea merge pe pod şi noaptea.

Drumul principal Brăila-Jijila are o lungime de 19 kilometri si două benzi de circulație pe sens. Drumul de legătură cu DN22 Smârdan-Măcin are o lungime de 4,3 kilometri şi a fost proiectat cu o bandă de circulație pe sens.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Șoseaua care vine de la pod va fi legată de Drumul Expres Galați-Brăila, aflat în construcție,
Nu vor fi restricţii de tonaj şi nici nu se va plăti taxă de pod în primii cinci ani.
Într-o postare pe Facebook, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioşteanu, a spus despre podul construit peste Dunăre la Brăila că este proiectat să aibă o durată de viață de 120 de ani.
„Podul suspendat peste Dunăre este proiectat să aibă o durată de viaţă de 120 ani; are un centru de monitorizare şi control care va înregistra permanent starea podului, prin cei 50 de senzori instalaţi pe pod în punctele esenţiale; pentru această structură, s-a efectuat cel mai complex şi avansat proiect de testare a unui pod din România; la acest pod, va funcţiona un sistem de dezumidificare a tuturor ansamblurilor podului, inclusiv a tablierului metalic şi a cablurilor. Cablurile sunt izolate pe exterior cu o protecţie care asigură etanşeitatea, iar aerul din interior va fi permanent dezumidificat şi monitorizat, astfel încât să se asigure un mediu anticoroziv; pentru a asigura durabilitate şi protecţie anticorozivă ridicată, tablierul metalic este, de asemenea, dezumidificat în interior, anumite rigidizări longitudinale fiind utilizate drept canale pentru distribuţia aerului dezumidificat în spaţiul intern al tablierului, iar un sistem de senzori va monitoriza asigurarea păstrării stării de umezeală din casetă sub nivelurile ce provoacă oxidarea. Se va menţine o umiditate relativă sub 40%, pentru a nu exista coroziune şi pentru a permite circulaţia pe pod în siguranţă, în orice anotimp”, spune Scrioşteanu.