17:03
Tragediile familiilor care au fost afectate de cutremurele din Turcia și Siria, dar și faptul că dezvoltatorii imobiliari au ajuns să fie anchetați și închiși pentru faptul că nu au respectat legea la noile construcții, ridică problema necesității unor expertize. În România asigurarea obligatorie nu poate fi întocmită pentru clădirile expertizate ca prezentând un risc de gradul I, iar cele care nu au fost încă catalogate de specialiști pot beneficia de o asigurare facultativă chiar. Impact.ro a a stat de vorbă cu un reprezentant al unei firme de asigurări, dar și cu președintele Asociației de Proprietari, pentru a afla dacă o analiză a tuturor clădirilor ar fi un demers necesar.
Ideea de a verifica rezistența clădirilor la cutremur fără a demara lucrări de consolidare imediat după ce au fost constatate riscuri nu este una productivă, crede Radu Opaină, președintele Asociației de Proprietari din România. Astfel de demersuri sunt extrem de costisitoare și dacă nu se și iau măsuri în urma studiilor de risc, sau a expertizelor, sunt bani de la buget care sunt cheltuiți fără un rezultat final palpabil.
„Sunt pur și simplu discuții inutile, România ar trebui să lase vorba deoparte și să se apuce de treabă. Nu ar fi necesar nici un demers (de noi expertize n.r), s-ar cheltui niște bani aiurea, au făcut și până acum șapte milioane de expertize și s-au cheltuit, 70 de miliarde de lei și nu s-a obținut nimic, în aceeași stare mai jalnică sunt clădirile, că degeaba faci expertiză acum dacă te uiți la ea peste 15 ani.
Nu mai are nici o valoare, doar așa de învârtit bugete, de cheltuit bani, nu e necesar. Când vrei să te apuci de consolidat, consolidezi, în momentul acela vine doctorul face analiza, a doua zi te apuci de contrucție. Clădirile sunt vizibil afectate, nu mai e nevoie de alte expertize.”, spune Radu Opaina.
Acesta a mai precizat că sunt mai multe tipuri de probleme, cele de până în 1977, cele de după 1990, unde nu a fost urmărită respectarea tuturor normelor, dar și cele construite în anii ’80, dar la care s-a intervenit cu modificări la structura de rezistență.
Primarul Capitalei, Nicușor Dan, estimează că în decurs de 10 ani ar putea fi consolidate clădirile cu risc seismic din oraș, de altfel, și legislația a fost îmbunătățită pentru a permite astfel de investiții dar în continuare, obținerea acordului tuturor proprietarilor reprezintă o dificultate. În mod normal aceștia ar primi o locuință socială pe parcursul lucrărilor de consolidare și nu ar trebui să aștepte mai mult de un an, doi, pentru finalizarea lucrărilor. Experiența a dovedit însă că pot apărea multe probleme de natură juridică care să întârzie finalizarea unui astfel de proiect.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
Estimările Băncii Mondiale sunt la nivelul a 20.000 de clădiri care s-ar putea prăbuși la un cutremur de peste 7 grade pe scara Richter. Adrian Stoica, managerul unei firme de asigurări spune că în cazul în care un bloc de locuințe nu este expertizat, asigurările pot fi întocmite și nu este necesară apelarea la o firmă care să verifice strctura de rezistență a respectivei clădiri.
„Există o listă în care sunt imobilele sunt încadrate din punct de vedere al riscului seismic. La gradul I nu se poate face asigurare, nici măcar PAD, (Polița de asigurare împotriva dezastrelor naturale), pentru restul se poate face PAD. Asigurările facultative au în excludere riscul de cutremur dacă clădirea este încadrată pe lista cu risc seismic.
Dacă nu a fost asigurat atunci se poate face o expertizare care să includă și riscul de cutremur. Există o bifă care se face, unde se menționează că nu a fost expertizat, dar se poate face. În anumite cazuri de imobile, și aici mă refer în special la case sau la vile mai vechi, se poate cere o inspecție de risc, care marchează cum arată clădirea, nu neapărat care este starea ei de consolidare. Pentru imobilele mai vechi există firme la care se poate apela pentru astfel de expertize.”, spune Adrian Stoica.
