13:45
România, fără bani europeni. Planurile de dezvoltare a țării noastre se leagă foarte strâns de sumele negociate pentru a fi primite din partea Uniunii Europene prin Planul Național de Redresare şi Rezilienţă adoptat în septembrie 2021. Dar fostul prim-ministru, liberalul Florin Cîțu, al cărui guvern care a încheiat acordul cu Comisia Europeană, avertizează că actualul executiv este foarte aproape să nu mai primească banii din următoarele tranșe, din cauza nerezolvării unui aspect esențial legat de pensiile românilor.
România, în pericol să rămână fără bani europeni. Să ne amintim: în septembrie 2021, pe vremea guvernului condus de liberalul Florin Cîțu, Comisia Europeană a aprobat Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României. Acesta valorează 29,2 miliarde de euro, împărțiți în două părți aproape egale ce reprezintă granturi, respectiv împrumuturi. Executivul european a ținut cont de 11 criterii de evaluare.
Din acești bani, 41% sunt alocați pentru investițiile și reformele privind mediul și tranziția „verde” iar 21% pentru digitalizarea României. Acești bani sunt acordați în funcție de atingerea obiectivelor de pe parcursul celor cinci ani în care se aplică planul, până în 2026.
Dar fostul premier Florin Cîțu a avertizat că tranșa a doua din PNRR întârzie și România este în pericol să nu mai vadă acești bani. De asemenea, liberalul a punctat că, având în vedere că putem pierde tranșa a doua, „nu ai cum să vorbești de tranșa 3”.
Acesta a subliniat că de vină ar fi, în principiu, proiectul de lege al pensiilor de serviciu și cere ca cei responsabili de această situație să plătească.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
„Responsabilii TREBUIE să plătească!!! Tranșa 2 din PNRR întârzie. Să fim cinstiți. La cum arată proiectul de lege al pensiilor de serviciu, cred că trebuie să ne luăm adio de la acești bani. Fără tranșa 2 nu ai cum să vorbești de tranșa 3.
Am negociat PNRR în așa fel încât să fie cel mai bun deal pentru România. O șansă unică să implementăm reforme pe care clasa politică le-a amânat 33 de ani. În plus, suntem plătiți 30 de miliarde de euro pentru reforme care aduc beneficii românilor.
România cu un sistem de pensii sustenabil bazat pe contributivitate, cu un sistem de salarizare în sectorul bugetar care elimină sporurile și plătește competența și cu un aparat bugetar REDUS dar PERFORMANT, este de neoprit în competiția globală.
În opinia mea, nerespectarea PNRR se încadrează la subminarea economiei naționale. Cine face asta, condamnă la decenii de sărăcie milioane de români și pentru asta trebuie să plătească”, a scris fostul premier Florin Cîțu într-o postare pe contul său de Facebook.
Proiectul de lege privind pensiile speciale a ajuns la aviz la Comisia de Buget-Finanțe a Senatului României, săptămâna trecută, însă dezbaterea şi votul au fost amânate cu încă două săptămâni pentru că nu există impact bugetar, iar „Executivul nu vrea să recunoască, de fapt, că nu va elimina nicio pensie specială şi nu va face nicio reducere de cheltuieli cu acest proiect”, a avertizat Uniunea Salvați România (USR).
Modificările propuse de Guvernul României vizează calculul pensiilor de serviciu plecând de la vechimea în specialitate, reducerea procentului de calcul raportat la venitul obţinut, stagiul de contributivitate minim fiind similar celui aplicat în sistemul public de pensii.
„Nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depăşească veniturile obţinute în perioada activă, (…) pensiile de serviciu urmând să fie calculate în funcţie de contributivitate”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Potrivit datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), 9.680 persoane beneficiau de pensii de serviciu în ianuarie 2023, cu 270 mai puţini decât luna anterioară, cei mai mulţi, respectiv 4.468, fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor
