Ce sunt ”pământurile rare” descoperite lângă Sarmizegetusa Regia: au un potențial enorm pentru România

Ce sunt ”pământurile rare” descoperite lângă Sarmizegetusa Regia. Zona fostei capitale a ceea ce a fost odată statul dac, ce a cunoscut apogeul sub domnia regelui Decebal, ascunde încă – și după două milenii – multe bogății. Unele dintre acestea nu se referă la legendara comoară a lui Decebal, ci la mineralele rare ce se află aici, unele de mare importanță în fabricarea produselor de înaltă tehnologie.

Ce sunt ”pământurile rare” descoperite lângă Sarmizegetusa Regia

Sarmizegetusa Regia este cunoscută mai ales prin faptul că a fost capitala statului dac înainte de ocupația romană. Așezată în Munții Orăștiei, ea a fost nucleul unui sistem defensiv strategic format din șase fortărețe dacice din Munții Orăștiei, folosit de regele Decebal pentru apărare contra cuceririi trupelor trimise de împăratul Traian.

După înfrângerea opoziției dacilor, în 106, romanii au ridicat o nouă capitală, la 40 de kilometri depărtare de prima, pe care au numit-o Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Dar vechiul centru politic al statului dac a continuat să fascineze, peste milenii, prin bogățiile știute de genul kosonilor de aur – dar și mai puțin știute ce se găsesc în zona.

Astfel, rezerve de niobiu, tantal, două metale extrem de importante pentru „industria verde”, dar și așa-numitele „pământuri rare” au fost identificate în apropiere de Sarmizegetusa Regia, la Grădiștea de Munte, din județul Hunedoara, scrie adevarul.ro.

Mai puțin de 150 de oameni mai locuiesc acum în satul Grădiștea de Munte. Așezarea din Munții Orăștiei este dominată de dealuri acoperite de păduri vaste, despărțite de văi adânci prin care curg râul Grădiștea (Orăștie) și afluenții săi.

Au un potențial enorm pentru România

De-a lungul timpului, sătenii s-au ocupat cu creșterea animalelor ori au muncit în exploatările forestiere din zonă. În anii ’50, două blocuri muncitorești au fost ridicate pe malul Grădiștii, pentru lucrătorii forestieri, iar o cale ferată forestieră care, împreună cu ramificațiile sale, măsura aproape 60 de kilometri, ajungând până în vecinătatea Sarmizegetusei Regia, lega satul de Orăștie.

După Al Doilea Război Mondial, unii localnici au lucrat și la minele de uraniu și thoriu deschise în pădurile de la Grădiștea de Munte. Localnicii își aminteau că primele cercetări privind prezenţa uraniului în zonă au fost făcute cu ajutorul specialiștilor germani, în anii 1942 – 1943. Inițial, zona ar fi fost explorată în căutarea unor zăcăminte aurifere.

În anii ’50, sovieticii au continuat explorarea zonei în căutarea metalelor prețioase.

„Nimeni nu lucra mai mult de zece ani în aceste mine de uraniu, din care în prezent nu a mai rămas nimic. Erau pe văile Gerosu și Pustiosu”, își amintește un localnic, potrivit sursei citate.

Activitatea minieră din Munții Orăștiei a fost restrânsă și s-a derulat cu întreruperi. În prezent, pădurile traversate de drumurile forestiere care leagă satul Grădiștea de Munte de așezările de pe Platoul Luncanilor, acoperă locurile explorate în trecut în căutarea uraniului și a altor metale rare.

Sunt folosite în numeroase industrii „de vârf”

Lucrările miniere în zona Grădiștea de Munte au încetat la sfârșitul anilor ’80, însă ținutul faimos din împrejurimile capitalei antice Sarmizegetusa Regia a continuat să prezinte interes pentru geologi.

Potrivit unui raport publicat, în acest an, de Ministerul Economiei, cu titlul „Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice orizont 2035”, în zona Grădiștea de Munte există rezerve de Niobiu și Tantal, dar și de „pământuri rare” – un grup de 17 elemente chimice esențiale în fabricarea produselor de înaltă tehnologie.

În ultimul deceniu, cercetători de la Institutul de Geologie și Geofizică au publicat mai multe rapoarte cu privire la mineralele rare identificate la Grădiștea de Munte. Aici au fost descoperite elemente din „pământurile rare”, extrem de importante în fabricarea a numeroase componente din industriile IT, electronică, a fibrelor optice, a telefoniei, a vehiculelor electrice și chiar în cea de apărare.

Elementele din grupa „pământurilor rare” de la Grădiștea de Munte au fost descoperite pe versantul nordic al Munților Sebeș, în cursul superior al râului Orăștie, în urma unor foraje și lucrări miniere. Astfel, aceste minerale rare au un potențial uriaș pentru România, dacă s-ar organiza exploatarea lor în mod adecvat.