14:04
Ilinca Vandici, una dintre cele mai îndrăgite vedete tv, și-a dorit să ajungă în lumina reflectoarelor din momentul în care a fost difuzată prima telenovelă românească. Potrivit propriilor mărturisiri, făcute în exclusivitate pentru Impact.ro, prezentatoarea tv a fost fascinată de aceste producții. A și debutat ca actriță, în serialul ”Narcisa Sălbatică” (Antena 1), unde a fost procuror criminalist.
Ilinca Vandici a debutat în televiziune ca prezentatoare a unei rubrici meteo, iar ascensiunea sa, pas cu pas, a fost evidentă. Vedeta Kanal D este una dintre cele mai îndrăgite prezentatoare tv și o prezența extrem de agreabilă pe micul ecran.
Potrivit propriilor mărturisiri, făcute în exclusivitate pentru impact.ro, prezentatoarea emisiunii „Bravo, ai stil!” și-a dorit să ajungă în lumina reflectoarelor din momentul în care pe piață a apărut prima telenovelă românească.
A fost fascinată de aceste producții, pe care le devora: „Mi-am dorit să fac televiziune încă de pe vremea telenovelelor, atunci îmi doream să fiu actriță, aveam vreo 14 ani. Le devoram, pentru că le adoram.
Așa am învățat și limba spaniolă. Ulterior, drumul m-a dus tot spre televiziune, dar pe un alt palier. Asta era, cred, de fapt, misiunea mea, doar că nu știam în acel moment să pun punctul pe i”, ne-a spus aceasta.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
Vedeta tv nu ne-a ascuns nici faptul că-și dorește să mai joace într-un film, după o primă experiență de acest gen, în ”Narcisa Sălbatică”, una cât se poate de plăcută:
„E o provocare, am avut o experiență care mi-a plăcut foarte tare, pe care aș repeta-o, atâta vreme cât am rămas cu sentimente plăcute și cu amintiri frumoase. Dar nu am mai avut ocazia. Însă nu se știe niciodată”.
Ilinca are, zilnic, un program extrem de încărcat, pe care și-l organizează după agendă, pas cu pas. Cu toate acestea, niciodată nu adoarme mai târziu de ora 23.30:
„Îmi fac programul după agendă, la minut, la oră, pentru că astfel nu aș face față tuturor lucrurilor pe care le am de realizat într-o zi. De obicei mă trezesc la 07.30, opt maximum, duc copilul la grădiniță, mă întorc acasă, îmi beau cafeaua, răspund la mailuri, dau telefoane, organizez ce am de făcut în ziua respectivă.
Mă pregătesc să ies din casă, după care încep să muncesc, indiferent ce înseamnă asta, întâlniri, filmări, poze. Încerc să termin cât pot de repede, ca să ajung să iau copilul de la grădiniță.
Ne petrecem după-amiaza împreună. Câteodată, ies cu soțul seara la o cină sau la un film sau efectiv ne plimbăm, iar la 23.30 deja reușesc să dorm”.
Zian, fiul său în vârstă de cinci ani, știe deja cu ce se ocupă mama sa. Cu toate că Ilinca l-a luat nu de puține ori cu ea, la filmări, băiețelul său nu pare prea atras de acest domeniu: „Copilul mă vede la televizor.
Deja a început să fie conștient. Oricum eu îi spun. A venit cu mine la filmări, știe ce implică munca mea, că fac poze, că filmez. Și e alături de mine la anumite campanii pe care le decidem împreună.
Și mă recunoaște. Cel mai des îmi spune că sunt frumoasă. ”Uite, e mami, e superbă!”. Nu simt că are neapărat o aplecare spre acest domeniu, deocamdată.
Nu-i place foarte tare să-l filmez sau să fac story-uri cu el. Nu este genul de copil care spune ce-i zici tu să spună, sau face ce-i zici tu, e un copil independent, fericit, sănătos, care are o personaliate puternică, pe care mie îmi place să i-o cresc și să i-o dezvolt”, a adăugat aceasta.
Altfel, Ilinca a fost obișnuită de mică să ia premii. Era o elevă conștiincioasă și avea medii mari la școală, așa cum tatăl său îi cerea atât ei, cât și surorii sale:
„Obișnuiam să iau premiu la școală. Cumva aceasta a fost modalitatea prin care am reușit să adun multe informații și cunoștințe. Era o mândrie personală, cât și pentru părinți.
M-am luptat până în clasa a patra și am fost acolo, apoi lucrurile s-au mai relaxat, dar mediile oricum trebuiau să fie mari, pentru că așa îmi cerea tata, atât mie, cât și surorii mele.
Treaba cu învățatul e extrem de benefică. Astăzi consider mult mai potrivite alte metode de a învăța, nu de a memora, ci de a descoperi lucruri, însă eu m-am bucurat de tot ceea ce am făcut pe băncile școlii. Faptul că tata și mama erau mândri de reușita mea, era cea mai mare recompensă”.
