18:44
A doua rectificare bugetară pe anul acesta vine cu reduceri de alocări către ministere importante care țin de serviciile și investițiile care afectează populația și alocări suplimentare pentru bugetari. De la începutul anului creșterea taxelor și impozitelor, dar și prețul crescut al facturilor sau supraimpozitarea marilor companii din energie au adus foarte mulți bani la bugetul de stat.
Totuși, la cum arată această ultimă rectificare a anului 2022, banii nu se vor întoarce la cetățean sub forma unor investiții în servicii de calitate sau un plan de redresare economică. Impact.ro a stat de vorbă cu Adrian Negrescu, consultant economic Frames, care spune că în cazul unui ‘naufragiu economic’, aceste alocări nu vor fi salvatoare.
Faptul că mediul de afaceri nu a fost sprijinit de la începutul crizei economice îți face resimțite efectele, crede economistul. Acesta spune că proiectul de rectificare bugetară pus în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor arată că România nu este pregătită pentru cel mai mare pericol, despre care avertizeaza și Comisia Europeană, în urmă cu doar câteva zile, faptul că urmează o perioadă de recesiune.
Incertitudinile economice, prețurile mari la energie, scăderea puterii de cumpărare a oamenilor, mediul extern nesigur sunt așteptate să arunce UE, zona euro și majoritatea statelor membre în recesiune în ultimul trimestru al anului, se arată într-un comunicat al Comisiei.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Rectificarea bugetară ne demonstrează, dacă mai era nevoie, că economia a aterizat forțat și că autoritățile, din păcate, n-au soluții pentru a preveni un eventual naufragiu economic. Veniturile statului din economia reală, din TVA și accize, se reduc drastic, cu 2 miliarde lei, într-un mod paradoxal, într-un an în care inflația ar fi trebuit să îi umple conturile.
Acest fapt demonstrează că economia nu o duce deloc bine, că firmele nu mai fac afaceri la nivelul din anii precedenți sau că au trecut, multe din ele, în economia subterană. Doar creșterile de prețuri din zona de energie, carburanți, gaze și electricitate, mai salvează încasările statului, aducând la buget 3,7 miliarde lei.
Cum n-a reușit să adune mai mulți bani din economia reală, nici măcar din PNRR, unde avem un mare minus de încasări de 5,8 miliarde lei, statul s-a văzut nevoit să se împrumute la costuri tot mai mari, dovadă plusul de 3 miliarde de lei la plata dobânzilor.”, spune economistul.
Într-o perioadă în care ar trebui să vorbim despre economii la tot ceea ce înseamnă funcționarea aparatului bugetar, de la chetuieli până la salariile angajaților, statul pare să facă exact opusul. Actuala sesiune parlamentară a început cu un proiect pentru mărirea salariilor angajaților din primării, care la rândul lor apelează acum la fondul de rezervă al Guvernului pentru a putea plăti salariile.
De asemenea România nu s-a împrumutat la dobânzi acceptabile în condițiile unei crize economice care nu afectează doar țara noastră dar pe de altă parte proiectele desfășurate prin PNRR, pentru care au venit deja primele tranșe, întârzie să fie implementate.
„Ne-am împrumutat mai mult și am sacrificat, din păcate, investițiile în asistența sanitară, în școli și în mai toate proiectele de investiții care țin de viața noastră de zi cu zi. Dovadă că inclusiv din banii gratuiți, din PNRR, pe care îi avem la dispoziție, n-am reușit să cheltuim 7 miliarde de lei.
În loc să facă reforme, să strângă cureaua, statul se comportă tot mai mult că un falit dependent de împrumuturile la dobânzi cămătărești, care face totul pentru a-și menține viața de lux. În ciuda încasărilor slabe, statul dă din ce în ce mai mulți bani pentru salariile bugetarilor, iar de economii nici nu se pune vorba.
Radiografia rectificării bugetare arată, în esență, preocuparea statului pentru a-și conservă privilegiile și lipsa totală de interes pentru ce se întâmplă în economia reală, în viața oamenilor puternic afectați de inflația pe care statul pune gaz pe foc.”, a mai precizat Adrian Negrescu.
Deocamdată propunerea de rectificare bugetară a fost pusă în dezbatere publică, urmând ca aceasta să fie modificată și votată până la finele anului. Soluția pentru primăria Capitalei, care a solicitat ajutorul Guvernului pentru a plăti datoriile Termonergetica către ECEN, este de a permite ca aceasta să se împrumute în continuare. De altfel mai multe unități administrativ teritoriale au anunțat că vor trebui să apeleze la Guvern pentru a trece această iarnă.
„Guvernul României a finalizat analiza pentru ultima rectificare bugetară din acest an. Această rectificare, care va fi pozitivă, are în vedere o creștere a veniturilor bugetului general consolidat cu 500 milioane lei.
Deficitul bugetului scade de la 5,84 la sută la 5,74 la sută.Rectificarea asigură toate sumele necesare pentru plata drepturilor salariale și a celor din sfera asistenței sociale, precum și pentru buna funcționare a tuturor instituțiilor publice, până la sfârșitul anului.Totodată, s-a decis crearea cadrului legal pentru creșterea gradului de îndatorare a Primăriei Capitalei, pentru a permite plata serviciilor de transport, distribuție și furnizarea energiei termice pentru populație în sistem centralizat.
Guvernul va continua procesul de elaborare a proiectului de buget pentru anul viitor, astfel încât aprobarea acestuia să poată avea loc în prima jumătate a lunii decembrie.”, transmite Guvernul.
Câteva ministere, care implică un număr semnificativ de angajați, au parte de alocări, în schimb, în plină criză a facturilor, după ce școlile și spitalele au atras atenția asupra faptului că iarna aceasta ar putea avea probleme cu banii de care dispun, ministerele Educației și Sănătății se află pe lista cu reduceri de sume. De asemenea multe proiectecu impact social se desfășoară prin Ministerul Dezvoltării, care primește de asemenea mai puțini bani.Ministerul Muncii: +1,492 miliarde de lei, Ministerul Finanţelor: +334,4 milioane de lei, Ministerul Agriculturii: +376,6 milioane de lei, Ministerul Economiei: +103,4 milioane lei, Ministerul Justiţiei: +90 de milioane de lei, Ministerul de Externe: +71,8 milioane de lei.
Ministerul Proiectelor Europene: -3.815,2 milioane de lei, Ministerul Sănătăţii: -1,063 milioane de lei, Ministerul Mediului: -538,8 milioane de lei, Ministerul Transporturilor: -514,8 milioane de lei, Ministerul de Interne: -383,6 milioane de lei, Ministerul Energiei: -327,3 milioane lei, Ministerul Digitalizării: -186 de milioane lei, Ministerul Familiei: -109,7 milioane de lei, Ministerul Educaţiei: -80 milioane de lei, Ministerul Dezvoltării: -76,5 milioane de lei, Serviciile Secrete SPP: +20,4 milioane de lei, STS: -85,6 milioane lei.
În ceea ce privește destinația banilor alocați pe final de an iată mai jos care sunt prioritățile pe final de an:
