Furnizorii de energie au avertizat încă dinaintea intrării în vigoare de la 1 septembrie a Ordonanței de Urgență 119/2022 că pericolul unui blocaj sau a intrării în incapacitate de plată este unul crescut. După ce mai mulți furnizori au ieșit de pe piață și au transferat clienții către cei de ultimă instanță acum și marile companii capitulează. În urmă cu doar câteva zile Compania CEZ Vânzare, unul dintre marii furnizori de energie electrică din România, cu circa 1,4 milioane de clienți, a anunțat că intenționează să renunțe la statutul de furnizor de ultimă instanță. Din păcate anunțurile guvernanților din ultimul timp nu sunt în măsură să dea încredere acestor companii.
Impact.ro a stat de vorbă cu profesorul de economie Mircea Coșea, care spune că în curând România se va confrunta cu o serie de probleme cauzate de retragerea furnizorilor de energie de pe piață. Statul a plătit doar într-o mică măsură, și cu o mare întârziere, sumele aferente compensărilor aplicate de către furnizori în facturi, iar acum vine cu soluția revenirii la piața reglementată.
„Până acum acești furnizori s-au alimentat în condițiile în care Guvernul a plătit doar o mică parte din compensări prin credite. Băncile nu mai sunt atât de dornice să acorde credite pentru așa ceva pentru că nu au garanția că și le vor recupera, Guvernul neplătind, pentru că nu are cum să plătească. Asta înseamnă pericolul unui blackdown foarte serios, pentru că în lipsa recuperării cheltuielilor pentru producție, producția încetează. Indiferent ce costuri ai, trebuie să recuperezi aceste costuri.
Ne aflăm în situația în care, am putea, nu pot să spun când și cum, să fim nevoiți să admitem ideea că producătorii nu mai au cu ce să producă, nu mai au mai au lichiditate. Și atunci ne întoarcem la o tehnică pe care o folosește acest Guvern, și anume împrumuturile.
Împrumuturile pe care le face România, le face dezavantajos, din foarte multe puncte de vedere. În primul rând că nu le folosește pentru investiții, în al doilea rând acceptă niște dobânzi enorme. Nu pot continua foarte mult timp pentru că nu se mai poate accepta o astfel de dobândă, ea e este o îndatorare pe viitor aproape letală pentru economie. Și atunci vom ajunge într-o situație care este foarte apropiată de ceea ce se numește incapacitate de plată.”, declară Mircea Coșea.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
Guvernanții au avertizat în repetate rânduri că măsura plafonării și compensării nu este una care poate fi aplicată pe termen lung, din păcate însă ea nu a dus la o scădere a cuantumului facturilor nici pe termen scurt. Deși România are resurse, majoritatea gestionate de companii deținute de stat, nici una dintre măsurile care au fost propuse de guvernanți nu vizează producătorii de energie. Prin încercarea de a interveni la nivelul facturilor s-a deschis de fapt calea către amplificarea problemelor cauzate de criza energetică.
„Guvernul nu va mai plăti și nu poate să plătească pentru că nu are resurse. Inflația, care stimulează resursele guvernamentale, mai ales din zona energetică, nu va mai funcționa. Întârzierea luării unor măsuri serioase în domeniul energiei poate să ducă România într-o situație foarte complicată per ansamblu, nu numai în în domeniul energetic. Fapt care este paradoxal pentru că România are resursele să evite așa ceva, dar nu știu dacă este o dorință sau incapacitate mentală de a găsi soluții.
Deocamdată, din punctul meu de vedere, nu s-a rezolvat nimic cu energia, am rămas la stadiul la care am fost, pericolul este același, iar sarabanda declarațiilor politice mai mult ne încurcă decât să ne dea o idee. Văd că domnul ministru al Energiei, după ce a închis tot ceea ce însemna cărbune, declară că are stocuri suficiente și că poate lucra pe cărbune, niște lucruri care te miră prin inconsecvența pe care le au în comunicare.”
Este în acest moment o soluție încetarea intervențiilor din partea statului și lăsarea mecanismului cererii și ofertei să funcționeze în speranța că prețurile se vor regla? De altfel nici plafonarea nu este o soluție viabilă.
„Nu. Piața poate să fie liberă în momentul în care ai o ofertă satisfăcătoare. Deocamdată nu ai nici o garanție că oferta va fi mai mare decât cererea la un moment dat. Nu s-a rezolvat problema ofertei în Uniunea Europeană, nici la nivel de gaz. nici de petrol. Deocamdată noi nu putem să discutăm problemele acestea ale energiei pe termen mediu, ci doar pe termen scurt, pentru că nu știm cum evoluează, nu știm ce se întâmplă cu războiul, nu știm ce se aprovizionarea cu gaz lichefiat din America, nu știm ce se întâmplă cu zona Azerbaidjanului, totul este imprevizibil.
Eu văd lucrurile pe termen scurt, iar plafonarea poate să ducă la o anumită penurie în anumite situații, nu la o ofertă suplimentară.”, spune profesorul.