13:02
Mai multe hidrocentrale ce ar putea produce o producție însemnată de energie, mai ales în contextul crizei energetice cu care se confruntă Europa, au rămas „blocate”. Cel mai semnificativ caz este cel al obiectivului de la Răstolița, județul Mureș, ce este finalizată în proporție de 96%, dar degeaba. Și asta, din cauză că finalizarea sa ar presupune o intervenție masivă asupra mediului, lucru cu care activiștii de mediu nu sunt de acord.
Criza energetică, ce a dus și la scumpirile uriașe ale facturilor cetățenilor, face ca orice șansă de a produce mai mult curent ar fi binevenită. În România, există trei hidrocentrale ce ar putea furniza o cantitate însemnată de electricitate în Sistemul Național, dar finalizarea lor nu poate fi dusă la bun sfârșit, Răstolița, județul Mureș, Bumbeşti şi Dumitra, pe Valea Jiului.
Dacă aceste hidrocentrale ar fi date în funcţiune, România va importa doar jumătate din cantitatea de energie importată anul trecut. Cel mai semnificativ caz este cel al investiției de la Răstolița, la 70 de kilometri de Tg. Mureș, în inima Munților Călimani. Ea este finalizată în proporție de 96% și ar putea să furnizeze 35 MW în Sistemul Energetic Naţional.
Sala de comandă are toate echipamentele instalate, gata de pornire. Inclusiv turbinele sunt încremenite în așteptarea momentului în care le va veni apa la moara de învârtit megawați.
Lucrările au început în 1989, s-au investit peste 140 milioane euro, conform observatornews.ro, dar lucrurile s-au blocat din cauza conflictului creat între stat și activiștii de mediu ce se opun continuării proiectului, ce ar implica o intervenție destructivă asupra pădurii și faunei de aici.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie hidro din România, ar vrea să pună în funcțiune barajul comunist de la Răstolița, în județul Mureș, început în urmă cu peste 30 de ani.
Deși autorizația de mediu i-a expirat încă din 2019, compania a primit o Hotărâre de Guvern, în luna martie, care îi aprobă distrugerea a 130 de hectare de pădure aflate la intersecția a trei zone protejate Natura 2000, operațiune necesară pentru defrișarea zonei de pe fundul viitorului lac de acumulare.
Pe de altă parte, Dacă planul Hidroelectrica ar fi pus în aplicare, șapte râuri, o specie protejată de pește, lostrița, și un întreg microsistem format în ultimele trei decenii dispar
După terminarea lucrărilor, exact în acest loc va fi fundul unui uriaș lac de acumulare, cu peste 10 milioane de metri cub de apă. Acest lucru nu se va întâmpla prea curând, pentru ca trebuie defrișate peste 100 de hectare de pădure de pe fundul si pereții lacului, iar umplerea acestuia va dura cel putin 6 luni.
Apoi vor putea începe probele la instalatiile din baraj. Termenul de finalizare a fost amânat pentru anul 2023, dar nu este nimic sigur în această privință. În prezent, energia obţinută din hidrocentrale reprezintă în jur de 30% din totalul energiei produse în România. Rămâne de văzut dacă, în contextul situației energetice generale, situația se poate debloca ori proiectul va rămâne „mort”, dar pădurea întreagă.
