08:47
Războiul Rusiei a adus moarte, distrugere și mizerie în Ucraina în cele șase luni trecute de la începutul conflictului. Astăzi, 24 august, Ucraina sărbătorește 31 de ani de la independența față de Uniunea Sovietică.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis un mesaj, miercuri, spunând că Ucraina va recupera Crimeea, dar și că țara a renăscut odată cu invadarea Rusiei.
„O nouă națiune a apărut în lume pe 24 februarie, la ora 4 dimineața. Nu s-a născut, ci a renăscut. O națiune care nu a plâns, nu a țipat și nu s-a speriat. Una care nu a fugit. Nu a renunțat. Și care nu a uitat”, a transmis Zelenski.
Dar cum a schimbat conflictul restul Europei?
România – la fel ca Polonia, vecina de nord-vest a Ucrainei – a ajutat refugiații care fugeau din calea războiului.
În primele zile ale invaziei Rusiei, au existat cozi de o parte și de alta a punctului de trecere a frontierei de la Siret: ucraineni care încercau să iasă din țara lor și să intre în România și români care se îndreptau spre graniță pentru a le oferi ajutor vecinilor lor.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Peste două milioane de ucraineni au trecut în România; 87.000 de ucraineni au ales să rămână, dintre care 39.000 de copii, spun autoritățile, potrivit Euronews România.
Mii de voluntari români i-au ajutat pe refugiați cu hrană, adăpost și transport, iar unii le-au găsit și locuri de muncă.
Între timp, autoritățile le-au permis să beneficieze de asistență medicală gratuită și de școlarizare pentru copiii lor.
Dincolo de răspunsul umanitar al României, țara a avut un impact și în ceea ce privește securitatea. În perioada premergătoare războiului, NATO și-a întărit flancul estic prin trimiterea a 1.000 de soldați la o bază de pe coasta românească a Mării Negre.
De atunci, numărul acestora a crescut la 5.500 de soldați, inclusiv 4.000 de soldați americani și 800 din Franța.
La doar o săptămână după ce Rusia a invadat Ucraina, Moldova a depus oficial cererea de aderare la UE, grăbindu-și cursul pro-occidental planificat în lumina evenimentelor.
Ulterior, Bruxelles-ul a făcut din Moldova un candidat la aderarea la UE, prima piatră de hotar pe un drum lung spre aderarea la blocul cu 27 de membri.
Dar nu doar direcția strategică a țării s-a schimbat odată cu invazia Rusiei în Ucraina.
„Războiul din Ucraina a avut un impact devastator asupra economiei moldovenești”, a declarat pentru Euronews Igor Munteanu, analist politic și fost ambasador moldovean la Washington.
„Din cauza acestui război, prețul energiei, al diverselor produse și al accesului la serviciile de bază a crescut vertiginos.”
Inflația în Moldova a crescut de la 18,52% în februarie la 33,55% în această lună, lovind puternic buzunarele în ceea ce era deja cel mai sărac stat din Europa.
Ea este determinată de creșterea prețurilor la gaze.
Țara este puternic dependentă de livrările din Rusia, iar prețurile au crescut cu 47% în august, determinându-l pe fostul președinte Igor Dodon să convoace alegeri anticipate.
În plus, Moldova – ca și alte țări vecine Ucrainei – a înregistrat un aflux de refugiați după izbucnirea războiului. Peste o jumătate de milion de ucraineni au trecut granița, iar aproximativ 70.000 mai trăiesc încă în țară.
Prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, a declarat la începutul acestui an că „a face față acestui aflux este una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat orice guvern moldovean în ultimele trei decenii”.
De asemenea, cu războiul aproape de granița sa, Moldova, care a făcut parte din Uniunea Sovietică, se teme că urmează să fie în vizorul Moscovei.
Războiul a stârnit apeluri pentru o dezbatere despre credința de zeci de ani a Austriei în neutralitate.
Această politică, ce datează din 1955, când țara a fost ocupată de forțele aliate, înseamnă că Austria nu face parte din alianța militară NATO.
Cu toate acestea, în lumina invaziei Rusiei, unii doresc o regândire.
„Este necesară o dezbatere critică cu privire la avantajele și dezavantajele neutralității, chiar dacă marea majoritate a populației susține neutralitatea aproape mitică”, a declarat Alfred Gerstl de la Universitatea din Viena.
Cancelarul Karl Nehammer „și-a exprimat în mod clar dorința de a nu dezbate această problemă sensibilă în acest moment”, a adăugat Gerstl.
Ideea că neutralitatea nu trebuie să fie discutată este susținută și de opinia publică, potrivit unui sondaj.
Pentru a sublinia această poziție de neutralitate, Nehammer a devenit, la mijlocul lunii aprilie, primul lider european care l-a vizitat pe președintele rus Vladimir Putin pentru discuții față în față de la începutul războiului.
Belgia și-a amânat închiderea centralelor nucleare de teama că războiul din Ucraina ar putea provoca o criză de energie.
Țara, care are în prezent șapte reactoare, intenționa să elimine treptat dependența de energia nucleară până în 2025. Însă creșterea prețurilor la gaz și riscul de întrerupere a livrărilor rusești către Europa au determinat o schimbare de opinie.
Belgia a declarat că va amâna acum eliminarea treptată a energiei nucleare cu 10 ani, până în 2035.
Războiul din Ucraina a dus la o deteriorare rapidă a relațiilor dintre Moscova și Bulgaria, fost aliat sovietic în perioada comunistă.
Guvernul de coaliție pro-occidental al lui Kiril Petkov nu numai că a susținut sancțiunile UE împotriva Rusiei, dar a refuzat și o cerere a Moscovei de a plăti în ruble gazul rusesc importat.
Astfel, Gazprom a oprit livrările de gaz către această țară, care se baza aproape în totalitate pe energia rusă importată.
În iulie, Petkov și omologul său grec au inaugurat o nouă conductă de gaze între cele două țări, care pompează energie din Azerbaidjan.
Cu câteva săptămâni mai devreme, guvernul lui Petkov a căzut după ce războiul din Ucraina – printre alte probleme – a scos la iveală diviziunile din cadrul coaliției de guvernare.
Noi alegeri sunt programate pentru începutul lunii octombrie.
Între timp, au avut loc proteste la Sofia, pe fondul temerilor că actualul guvern interimar va relua discuțiile cu Gazprom pentru a redeschide robinetele de gaz rusesc.
Războiul a accentuat, de asemenea, diviziunile din cadrul societății bulgare, determinate de o mare prevalență a dezinformării cu privire la ceea ce se întâmplă în Ucraina.
În luna mai, un sondaj Gallup International Balkan a arătat că aproape un sfert dintre respondenți (23,3%) au susținut războiul lui Vladimir Putin în Ucraina.
Același sondaj a arătat că 58,8% dezaprobă invazia Rusiei.
La fel ca în multe țări europene, criza de energie ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina are un impact direct asupra vieții de zi cu zi.
Franța este mult mai puțin dependentă de Rusia pentru aprovizionarea cu gaze – a importat 17% din necesarul de gaze din Rusia în 2020 -, dar creșterea costurilor energetice, inclusiv pentru benzină și electricitate, a contribuit la creșterea inflației la 6,1% în iulie, potrivit institutului francez de statistică.
Ca răspuns, Parisul a introdus diverse măsuri pentru a ajuta gospodăriile, cum ar fi o „reducere pentru combustibil”. Acest ajutor, în prezent de 0,18 euro pe litru, va fi majorat la 0,30 euro pe litru în septembrie și octombrie. Acesta va fi menținut până în decembrie, când va scădea la 0,10 euro.
De asemenea, guvernul și-a menținut „scutul tarifar” pentru a limita creșterea facturilor la electricitate la 4% și pentru a îngheța prețurile la gaze la nivelul din octombrie 2021. Schema va fi prelungită până la sfârșitul anului 2022. În plus, 230 de milioane de euro au fost alocate pentru gospodăriile cu venituri mici care folosesc petrolul pentru încălzire.
În cele din urmă, guvernul va renaționaliza EDF, cea mai mare companie de electricitate din țară. Acesta urmărește să protejeze independența energetică a Franței, care a fost subminată de războiul din Ucraina.
Această independență energetică a fost subminată și mai mult de problemele legate de centralele nucleare ale Franței, ceea ce a însemnat în trecut că țara a fost un exportator net de energie electrică. Dar probleme precum coroziunea au făcut ca, începând cu luna iunie, 27 din cele 56 de reactoare să fie închise. Parisul s-a angajat acum să își reînnoiască centralele nucleare.
