Felul în care oamenii reacționează într-o situație gravă poate fi impulsiv, de aceea este nevoie să cunoască din timp anumite informații și să fie pregătiți pentru orice fel de scenariu ipotetic. Adăposturile de protecție civilă sunt locurile spre care oamenii au trebui să se îndrepte, în cazul ipotetic al unui atac. Ce sunt acestea și cu ce diferă de buncărele antiatomice.
Adăposturile antiaeriene sunt spații special amenajate, destinate unor situații specifice. Acestea sunt proiectate și echipate potrivit unor instrucțiuni elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și sunt menite să ofere protecție civilă celor care se adăpostesc în ele. Acestea pot fi folosite drept loc de refugiu în cazul unor dărămături provocate de explozii, dar și de cutremure, de exemplu.
Pe de altă parte, buncărele antiatomice sunt adăposturi care oferă protecție și împotriva radiațiilor emise în urma unei explozii nucleare. Un adăpost de protecție civilă trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a servi drept buncăr antiatomic: să poată fi etanșat și să fie dotat cu sisteme de filtrare a aerului.

Adăposturile antiaeriene sunt marcate și inscripționate cu un semn distinctiv de protecție civilă: un triunghi albastru pe un fond portocaliu, atât pe perete cât și pe ușile de acces. Șeful IGSU, Raed Arafat, a declarat la începutul lunii martie că instituția verifică starea adăposturilor aflate la subsolul blocurilor de locuințe, menționând că multe dintre ele sunt folosite cu alte scopuri, cum ar fi depozitarea.
Arafat a menționat că este foarte puțin probabil să fie nevoie ca populația să folosească aceste adăposturi, dar se fac verificări preventiv. Potrivit informațiilor IGSU, în prezent la nivel național există 4.538 de adăposturi pentru protecție civilă. În cazul blocurilor care au astfel de spații la subsol, autoritățile au informat asociațiile de proprietari încă din anul 2018 că sunt obligate să le mențină în stare de funcționare.