17:59
Bucureștenii s-au săturat de lipsa căldurii din apartamente și recurg la metode inedite, pentru a-și usca rufele abia spălate. Locuitorii din Sectorul 5 al Capitalei le întind pe conducta RADET proiectată să alimenteze Casa Poporului. Datorită temperaturilor de 80 de grade Celsius din conducte, hainele se usucă imediat, spre bucuria oamenilor.
Situație de-a râsul-plânsul în București. În mai toate apartamentele este frig, în timp ce afară se face multă risipă. Conductele RADET pleacă fierbinți din centrale, dar ajung călduțe în cartiere, din cauza lipsei izolației. Sistemul de termoficare risipește bani publici, minut cu minut și gigacalorie cu gigacalorie. Țeava uriașă, proiectată să încălzească Palatul Parlamentului și cartierul Rahova, de pildă, are sute de metri neizolați în cartierul Ferentari. Cu toate că unii nu sunt abonați RADET, au învățat cumva să o folosească.
Magistrala termică Ferentari se întinde de-a lungul străzilor Brăniștari și Sergent Tablan Dumitru, din Sectorul 5. Conducta este neizolată sute de metri liniari și nu încălzește locuințele pe lângă care trece. Dar asta nu înseamnă că locatarii din zonă nu i-au găsit o utilitate: usucă rufele pe tabla neizolată.
Inițial, aceste conducte au fost proiectate să alimenteze blocuri, instituții și Casa Poporului. În prezent, Termoenergetica spune că furnizează căldură și apă caldă doar în cartierul Rahova din Sectorul 5. Palatul Parlamentului este încălzit de CET Grozăvești.
Periferia Capitalei este plină de kilometri de conducte neizolate. Acum zeci de ani, asigurau apă caldă și căldură în zona industrială. Între timp, fabricile și căminele muncitorești au fost înlocuite cu blocuri ce au centrale de apartament.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]În 2022, bucureștenii tremură în case de frig, în timp ce rețeaua de termoficare continuă să fie dezastrul care păgubește bugetul PMB. Deși agentul termic circulă prin sute de kilometri de conducte RADET, acestea nu mai încălzesc nimic sau aproape nimic de ani întregi. Căldura care ar fi trebuit să ajungă în apartamentele oamenilor încălzește trotuarele și străzile.
„Când a fost proiectată rețeaua de termoficare, ea a fost proiectată să răspundă și nevoilor salbei de industrii din jurul Bucureștiului. Ea a fost supradimensionată. Deci în alte sectoare și în alte zone ale Bucureștiului trebuie să fie reproiectată. Asta ce înseamnă: Unu la mână – redimensionare, pentru că nu mai ai nevoie de atâta volum și e foarte multă risipă. Și doi, reproiectare a traseelor pentru a nu mai fi foarte lungi. Pentru că dacă nu mai ai nevoie să duci agentul termic acolo, la marginea orașului, că nu mai deservește nimic, atunci se poate să fie reproiectată”, a declarat Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, pentru Digi24.
Situația nu diferă cu mult nici în Sectorul 3 al Capitalei. De la fostele uzine „23 August” spre fosta fabrică de vopseluri dinspre Theodor Pallady, până spre râul Dâmbovița, sunt peste 100 de kilometri de țevi care transportă căldură degeaba.
„Aici erau mari platforme industriale și rețelele astea erau necesare atunci când furniza RADET-ul. Dar acum nu mai sunt necesare. Ele trebuie dezafectate. Ele nu mai trebuie să apară pe plan ca necesar de schimbare. Magistralele, rețeaua de termoficare din oraș e o chestiune restrânsă. Trebuie oprit agentul termic aici. Aici sunt pierderi enorme. 95% se pierde!”, a explicat Robert Negoiță, primarul Sectorului 3.
Pentru că mulți bucureșteni și-au pierdut încrederea în rețeaua RADET și în proiectele municipale, oamenii aleg să-și cumpere centrale de bloc și să fie independenți de rețeaua orășenească.
