15:56
România ocupă un loc fruntaș într-un top rușinos în Uniunea Europeană. Pe lângă scumpirile la gaze naturale și curent electric, precum și la alimente, majorări care au fost criticate de toți românii, iată că acum țara noastră mai are încă o bilă neagră. De ce pierde țara noastră 4000 de euro pe secundă? Motivul este absolut năucitor!
Țara noastră se află pe prima poziție în lista țărilor europene cu cele mai mai pierderi fiscale, de 34,9% din TVA într-un an, potrivit Comisiei Europene. Practic, România se poziționează pe primul loc în Uniunea Europeană la evaziune fiscală. Asta înseamnă pierderi de 4000 de euro pe secundă din neîncasarea de TVA.
În anul 2019, statele membre ale UE au pierdut în total suma de 134 de miliarde de euro din neîncasarea Taxei pe Valoarea Adăugată. Banii rezultă din pierderile de venituri ca urmare a fraudelor și a evaziunii fiscale cu TVA, prin practicile de evitare și optimizare a taxei, a falimentelor și insolvențelor. Totodată, și din cauza unor calcule incorecte și a erorilor administrative.
Pierderea veniturilor din TVA afectează negativ cheltuielile guvernamentale pentru bunuri și servicii publice de care depind toți, cum ar fi școli, spitale și transporturi. Pe de altă parte, veniturile pierdute din neîncasarea Taxei pe Valoarea Adăugată ar fi deosebit de utile în acest moment în care statele europene încearcă să acopere datoria acumulată în timpul redresării din pandemia de coronavirus sau să majoreze finanțările alocate combaterii încălzirii globale.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„În ciuda tendinței pozitive care se înregistrează în ultimii ani, deficitul TVA continuă să provoace îngrijorări serioase, mai ales dacă luăm în considerare nevoile uriașe de investiții pe care statele noastre membre trebuie să le acopere în următorii ani.
Conform datelor din acest an, este vorba de pierderi de peste 4.000 de euro pe secundă. Sunt pierderi inacceptabile pentru bugetele naționale, ceea ce înseamnă că povara acoperirii deficitului cade în sarcina cetățenilor de rând și a afacerilor obișnuite, prin alte taxe pe care trebuie să le plătească pentru servicii publice vitale. Trebuie să facem un efort comun pentru a combate frauda în materie de TVA, o infracțiune gravă care sustrage bani din buzunarele consumatorilor, subminează sistemele de bunăstare și golește fondurile guvernamentale”, a precizat Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie.
Atât la nivelul UE, cât și la nivel național, după eforturi continue de îmbunătățire a situației, tendința relativ pozitivă a continuat în anul 2019, iar deficitul total din neîncasarea de TVA a scăzut cu aproximativ șapte miliarde de euro față de anul precedent. Uniunea Europeană a depus deja eforturi semnificative pentru a îmbunătăți modul în care este colectată această taxă pe valoare adăugată.
De doi ani, se folosește instrumentul ”Analiza rețelelor de tranzacții” (TNA), finanțat de UE, pentru schimbul rapid și procesarea în comun a datelor privind TVA, care să ajute la detectarea automată a fraudei transfrontaliere în materie de TVA într-o fază mult mai timpurie. În 2022, Comisia Europeană va face noi propuneri legislative pentru modernizarea sistemului de TVA, inclusiv consolidarea Eurofisc.
În 2019, deficitul total de TVA la nivelul UE a scăzut cu aproape 6,6 miliarde de euro. Această scădere reprezintă, totuși, o îmbunătățire semnificativă față de anul precedent, în care s-a înregistrat un deficit de „doar” 4,6 miliarde de euro. Cu toată că situația deficitului general de TVA s-a îmbunătățit între anii 2015 și 2019, pandemia de coronavirus a avut un impact major asupra cererii consumatorilor.
La începutul pandemiei, România a înregistrat cel mai mare deficit național de conformare la normele TVA, pierzând 34,9% din veniturile sale din TVA, urmată de Grecia (25,8%) și Malta (23,5%). Cele mai mici pierderi au fost observate în Croația (1,0%), Suedia (1,4%) și Cipru (2,7%).
În majoritatea statelor membre ale UE, variația anuală absolută a deficitului de TVA a fost mai mică de două puncte procentuale. Per total, deficitul a fost redus în 18 state europene. În afară de Croația și Cipru, cele mai semnificative reduceri ale deficitului de TVA au fost în țări situate nu foarte departe de România, cum ar fi Grecia, Lituania și Slovacia (între -3,2 și -2,2 puncte procentuale).
Cele mai mari creșteri ale deficitului de TVA au fost semnalate în Malta (+ 5,4 puncte procentuale), Slovenia (+ 3 puncte procentuale) și în țara noastră (+ 2,3 puncte procentuale).
