13:54
O publicație importantă din Belgia vorbește despre candidatura lui Klaus Iohannis la postul de secretar general al NATO. Ce ar însemna acest lucru pentru alianță. În afară de provocările geopolitice zilnice și de securitate, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord trebuie să găsească un nou șef care să-l înlocuiască pe actualul secretar general, norvegianul Jens Stoltenberg. Mandatul acestuia expiră în septembrie 2022.
O publicație importantă din Belgia pomenește despre candidatura lui Klaus Iohannis la postul de secretar general al NATO. Chiar și așa, după 72 de ani de la înființarea celei mai puternice alianțe militare din lume, multe guri europene cred că a venit vremea ca viitorul secretar general al NATO să fie o condus de o femeie.
Acesata ar fi Kolinda Grabar-Kitarovic, un politician conservator de centru-dreapta, a fost prima femeie președintă a Croației, între 2015 și 2020. Este văzută ca un potențial succesor, ăn contextul în care a mai lucrat la NATO, în calitate de secretar general adjunct pentru diplomația publică între anii 2011 și 2014.
De asemenea, multe voci europene cred că este dificil ca aliații NATO să opteze pentru cineva care nu a fost șef de stat sau de guvern.
Printre alți factori care ar putea determina numirea viitorului secretar general al NATO se numără și dacă țara de origine a unui anumit candidat îndeplinește obiectivul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare. Acesta este considerat un argument simbolic, dar important, care ar putea crește șansele lui Kersti Kaljulaid, actualul președinte al Estoniei.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Astfel, România, din punct de vedere al celor 2% din PIB alocat Apărării, ar putea face ca președintele Klaus Iohannis să se afle în cărți pentru șefia NATO, scriu cei de la politico.eu.
Fiecare țară din UE visează ca funcția înaltă să fie deținută de un om de-al său.
”Marea Britanie este dornică să aibă un cuvânt greu de spus la Bruxelles. Italienii vor spune că este rândul lor. Est-europenii a fel”, a comentat un oficial NATO.
Printre alți oficiali din Europa de Vest care ar putea ocupa funcția de Secretar General al NATO se numără și premierul olandez Mark Rutte, care lucrează acum la formarea unei noi coaliții guvernamentale, precum și ministrul belgian de Externe Sophie Wilmes, care a fost și prim-ministru.
De asemenea, Italia este o altă țară care ar putea să numească viitorul secretar general al NATO. Federica Mogherini este fost ministru italian de Externe și fost Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate.
Acesta ar fi vrut, numai că diplomații au spus că nu va avea sprijinul Washingtonului. Enrico Letta, fost prim-ministru al Italiei între aprilie 2013 și februarie 2014, ar avea mai multe șanse.
SUA, Germania, Franța și Marea Britanie sunt cele mai influente state în procesul de selectare a șefului NATO. Însă țările membre UE formează o majoritate zdrobitoare, 21 din 30 de membri NATO, iar ieșirea Regatului Unit din UE ar putea face ca Londra să nu mai aibă aceeași greutate în propunerea unui candidat.
