16:47
Imagini fabuloase cu biroul Regelui Carol I. Încă din anul 1981, biroul regelui Carol I se găsește la Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii din satul Goleşti, fiind localitatea care aparţine oraşului argeşean Ştefăneşti. În urmă cu patru decenii, tot la Goleşti au mai fost aduse și tronul regal, o caleaşcă a Familiei Regale dar şi un pat al lui Carol I.
Muzeul Goleşti poate fi găsit la mai puţin de opt kilometri de Piteşti, pe şoseaua veche Bucureşti-Piteşti, extrem de accesibil de la drumul principal. În plus, muzeul se întinde pe o suprafaţă de 14 ha, deținând un patrimoniu valoros, de peste 63.000 de obiecte.
Legăturile Goleştilor cu regalitatea sunt extrem de interesante. Prima noapte petrecută de Carol I pe teritoriul Romaniei a fost la Goleşti. Şi tot aici regele Carol I a luat primul contact cu cei mai importanţi dregători si cu problemele ţării, a semnat primul document oficial, iar prima sa locuinţă la Bucureşti a fost Casa Golescu, exact pe locul in care se afla la ora actuală Palatul Regal, ce adăposteşte Muzeul Naţional de Artă, a declarat Iustin Dejanu, directorul Muzeului Goleşti, potrivit Adevărul.
Nu este o întâmplare faptul că biroul regal a ajuns la acelaşi conac unde în 1866, prinţul Carol a petrecut prima noapte pe pământ românesc, în 9 mai 1866, fiind înconjurat cu speranţele patrioţilor din familia Golescu.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Biroul, din lemn de stejar, ca şi tronul a fost realizat după proclamarea Regatului (1881) şi se afla în cabinetul de lucru al Regelui Carol I, de la Palatul Regal din Bucureşti. Lucrare de o remarcabilă valoare artistică, biroul Regelui Carol I făcea parte dintr-o serie mai mare de piese de mobilier, care au fost realizate în atelierul artistului renumit, Martin Stöhr (1819-1896). Lui Martin Stöhr, i se datorau numeroase mobile sculptate din Palatul Regal de la Bucureşti şi din Castelul Peleş, cu supravegherea construirii căruia a fost însărcinat sculptorul, bucurându-se de toată încrederea personală a regelui, a spus muzeograful Cristina Boţoghină.
S-a descoperit că, în partea superioară a biroului sunt prezente câmpuri decorate cu semnele heraldice ale Casei de Wied, din care provenea Regina Elisabeta, având deviza în limba latină, FIDELITATE ET VERITATE. Iar în partea opusă regăsim scutul heraldic al familiei de Hohenzollern-Sigmaringen, cu deviza în latină, NIHIL SINE DEO, ce este surmontat de o cască coronată.
Panoul frontal este decorat cu arme (halebarde, suliţe) şi steaguri, având central un scut scartelat, cu o compoziţie heraldică alcătuită din: acvila cruciată şi încoronată, reprezentând Ţara Românească, capul de bour – Moldova, leul rampant – Oltenia şi doi delfini afrontaţi, care, după 1878, vor desemna Dobrogea”, a mai spus Cristina Boţoghină
