O fermă din Perieți ajunsese cea mai mare fabrică de semințe de legume și flori din Europa de Est. Ce se întâmplă cu ea astăzi

Ferma-Model de la Perieți, prima fermă horticolă producătoare de semințe de legume și flori din România, se naște în 1933, pe pământul Bărăganului, patria agriculturii românești, ca necesitate la o agricultură românească foarte puțin bazată pe cercetare științifică. Ferma este creația lui Aureliu I.
Popescu, secretar general al Ministerului de Industrie şi Comerţ, care având cunoștințe, dar și posibilități construiește prima fermă horticolă producătoare de seminţe de legume şi flori din România, după modelul celor din Europa Occidentală.

Ce s-a ales de ferma din Perieți, cel mai mare producător de semințe de legume și flori din Europa de Est

Astăzi, ce a mai rămas din domeniul Perieți este o ruină, ca de altfel, multe dintre bijuteriile interbelice românești. Intrată în patrimoniul Muzeului Agriculturii din Slobozia, în 2005, după ce urmașa Ileana Stoianovici face donația către muzeu, la inițiativa fostului director Răzvan Ciucă.

Ferma cuprinde o suprafață de aproape 5,5 hectare și 18 clădiri – conacul, magazii, grajduri, turnul de apă s.a. Acum, fosta fermă este monument de istorie agrară – poziția 23 B 115 pe Lista Patrimoniului Cultural Național; IL-II-a-B-14153 pe Lista Monumentelor Istorice a Județului Ialomița.

Agricultura de atunci era sută la sută bio

Incintele fermei sunt construite după schițele pe care le-a realizat soția lui Aureliu Popescu, care era artist plastic și care, de altfel, moștenise întregul domeniu de la fostul său soț.

Pentru că era foarte ușor să se influențeze soiurile de semințe unul pe celalalt, pământul a fost împărțit în parcele perfect nivelate, delimitate cu garduri și vegetație de salcâm și despărțite de terenuri late de un kilometru.

Cum se găseau cele mai bune semințe

S-au construit diguri înalte pentru a face față inundațiilor și s-a pus la punct sistemul de irigații care folosea apă din râul Ialomița. Succesul fermei este asigurat și de faptul că îngrășămintele folosite erau exclusiv naturale.

“Am adunat seminţe de la grădinarii locali, în vederea obţinerii seminţelor bune de pornire pentru şesul Dunării. Am adus apoi din străinătate soiuri curente, pentru a putea compara şi alege din toate ce e mai bun pentru sudul României. Din seminţele autohtone şi din cele importate am ales tot ce a fost mai bun. Apoi ne-am apucat de ameliorare”, scria Aureliu Popescu, potrivit agriculturaromaneasca.ro.

Ferma era un pilon social în Bărăgan

Ferma era, la vremea ei de prosperitate, un important pilon social și economic în zona Bărăganului. De exemplu, în 1946, la fermă lucrau circa 70 de angajați lunar, cu salarii de 40 000 – 80 000 lei, întreținere completă şi un sac de porumb sau de grâu, lunar.

Sfârșitul gloriei agriculturii românești vine brusc, în 1949, când ferma și întreg domeniul trec în posesia comuniștilor. Astăzi, monumentul istoric face parte din patrimoniul Muzeului Agriculturii din Slobozia, iar reprezentanții acestuia încearcă să găsească finanțare pentru reabilitarea sa.

Cât ar costa reabilitarea fermei din Perieți

Costurile de reabilitare au fost estimate la patru milioane de euro, dar Gheorghe Petre, directorul Muzeului Naţional al Agriculturii din Slobozia, speră că se vor găsi bani pentru a reabilita fosta glorie a agriculturii românești.

”Mă străduiesc din 2011 pentru a obţine fonduri pentru restaurare. Am făcut proiecte, demersuri către Ministerul Culturii şi Comisia Naţională de Patrimoniu, şi primăvară, şi toamna, am făcut socoteli, studii. Ultima acţiune a Comisiei vizează un proiect pentru finanţare parţială. Deci, avem speranţe că se va reabilita ceva”, spune prof. Gheorghe Petre, pentru adevărul.ro.