09:46
Sporurile angajaţilor de la stat sunt „imposibil de acoperit” în acest an. Banii ce le revin bugetarilor din țară reprezintă 85% din totalul ce se acumulează după plata taxelor și impozitelor. Sumele suplimentare pe care le primesc aceștia, pe lângă salarii, au motivații la care lucrătorii din sectorul privat nici măcar n-ar ști să spere.
Unul dintre exemplele ce i-ar face pe angajații de la privat să râdă este sporul pe care angajații de la stat îl primesc pentru munca la calculator. În această situație sunt cei care lucrează la instituția Avocatului Poporului. Faptul că își obosesc ochii în fața computerului, faptul că lucrează în praf, dar și acela că sunt diverse bacterii pe birourile lor le aduc acestor oameni bani în plus. Mai exact, 2.500 de lei, pe lângă salariu, pentru un director care își desfășoară activitatea în ”condiții vătămătoare”, 1.600 de lei pentru un șef de serviciu și 1.350 de lei pentru un consilier.
De asemenea, judecătorii de la Curtea Constituțională primesc două sporuri pentru același lucru. Mai întâi, un spor de risc și ”suprasolicitare neuropsihică”. 5.660 de lei, brut. Apoi, un alt spor li se acordă pentru muncă în condiţii vătămătoare în care este inclusă aceeași suprasolicitarea neuropsihică.
Unul dintre cele mai interesante sporuri este cel pe care îl primesc angajații de la Parlament. Mai exact, 15% din salariu, pentru ”condiții vătămătoare” explicate prin existența undelor electromagnetice ce se propagă prin clădire. Cu toate că sunt aceleași condiții pentru toți bugetarii de aici, șefii primesc astfel de sporuri de opt ori mai mari decât cele pentru restul.
De exemplu, un secretar general primește un spor lunar în valoare de 3.030 de lei, adică aproape cât un salariu mediu net. Un secretar general adjunct ia pe lângă salariu suma de 2.852 de lei, un director general primește 2.315 lei, în timp ce un şef de serviciu ia 1.784 de lei. Un muncitor necalificat care lucrează în aceeași clădire ia cel mai mic spor, de doar 285 de lei.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Consultantul financiar Adrian Negrescu a explicat, la televiziunea Digi24, că sporurile bugetarilor depășesc, în unele cazuri, de două sau de trei ori salariul lor de bază. Aproape toți bugetarii din țară au astfel de beneficii. În plus, în contextul pandemiei de coronavirus, angajații la mai multe prefecturi din țară au primit un spor de 30% din salariul de bază.
”Am mai găsit și noi câteva sporuri interesante. De pildă, există spor de cumul de funcții la CNADNR, adică dacă ai mai multe funcții, primești un ban în plus. De asemenea, sunt sporuri pentru salariații care au titluri de doctor, de-aia avem atâția doctori în științe în România, pentru că reprezintă un 15 la sută la salariu”, a spus Adrian Negrescu.
Consultantul financiar a menționat că 85% din ceea ce se încasează în taxe și impozite merg pentru plata salariilor bugetarilor. Adrian Negrescu a explicat că suma este ”imposibil de acoperit într-un an 2021, care va fi un an de criză și încasările bugetare vor scădea cu siguranță”. El a precizat că, de exemplu, din 100 de lei pentru salariile bugetarilor, 80 la sută vin de la buget, restul din împrumuturi.
”Dincolo de aceste reduceri de sporuri (preconizate de guvern – n.r.), mai sunt multe lucruri de făcut în companiile de stat, acolo unde salariile cresc, am văzut ce se întâmplă la Metrorex în an de criză, salariile au crescut cu 20 la sută. Trebuie un semnal dat că lucrurile nu mai merg așa, că fiecare instituție a statului trebuie să-și reorganizeze activitatea și să reducem costurile cu aparatul administrativ dintr-un simplu motiv: nu există bani în acest moment”, a spus Adrian Negrescu.
Analistul financiar a spus că una dintre soluții este să fie interzise transferurile și delegările de competențe ale persoanelor între instituțiile publice din România, precum și stabilirea unui mecanism de evaluare a activității bugetarilor, astfel încât să existe loc pentru oameni noi și competenți.
Vezi și: Cine este Aurelia Surulescu, bugetarul cu un salariu uriaş. Pentru ce primeşte 18.000 de euro lunar
De asemenea, conform consultantului financiar, la concursurile de angajare ar fi bine să fie implicate și companiile private din domeniul resurselor umane. Mai mult, ar fi necesară o nouă lege a funcționarilor publici, una legată de niște auspicii referitoare la performanță. ”Nu mai putem continua în acest fel, salariile și pensiile au ajuns să reprezinte aproape sută la sută din taxele și impozitele pe care statul de încasează în 2021. De unde bani pentru investiții și pentru alte cheltuieli publice?”, a concluzionat el.
