15:56
Astăzi se împlinesc 81 de ani de la Pogromul de la Iași, un eveniment care avea să treacă România pe harta țărilor care au participat prin crime și deportări la cel mai mare genocid din istoria omenirii, Holocaustul. Din păcate Europa este, exact în același timp, implicată într-un conflict care utilizează termeni ca „denazificare” pentru a justifica un război între Federația Rusă și statele ale căror independență și suveranitate este garantată de puterile europene sau cu ajutorul NATO. Nu vorbim doar de Ucraina, aderarea Norvegiei la NATO, acceptarea Ucrainei sau a Republicii Moldova în UE, sunt semne ale unui echilibru care este disturbat doar de Federația Rusă prin politicile și acțiunile sale agresive.
Directorul Institutului „Ellie Wiesel” din România explică, în exclusivitate pentru impact.ro, faptul că astăzi este doar una dintre comemorările unor atrocități pe care nu le am mai vrea repetate. Atât autoritățile locale cât și cele centrale au punctat această zi importantă pentru pagini cu care nu ne putem mândri din istoria României, dar care trebuie cunoscute.
„Se comemorează începând de astăzi, de fapt, mâine se împlinesc 81 de ani de la Pogromul de la Iași, acolo unde 13.ooo de evrei au murit în perioada 29 iunie – 6 iulie. Pentru că dincolo de evenimentele criminale care s-au petrecut la Iași, în perioada 28-29 iunie, începând cu 30 iunie au fost cele două trenuri ale evreilor în trenul Iași – Podul Iloaiei, și trenul Iași până la Călărași, la sud de Dunăre, au murit cam 40% pe drum. Pogromul de la Iași este începutul ultimei faze a Holocaustului din România, faza criminală sau faza distructivă când, în masă, evreii din România și din Basarabia abia eliberată și din Bucovina de Nord, tot așa a fost eliberată, aveau să fie deportați și să moară în Transnistria. Vorbim de vreo 300.000 de mii de evrei români și ucraineni în responsabilitatea regimului Ion Antonescu.” spune Alexandru Florian.
Atât astăzi cât și mâine sunt o serie de evenimente în desfășurare la Iași pentru a comemora victimele supliciului suferit de evrei dar și de romi în 1941.
„Dimineață a fost o comemorare în cimitirul evreiesc, s-au transmis mesaje din partea celor mai importante instituții ale statului, respectiv Administrația Prezidențială și Prim Ministrul.”
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Parteneriatul dintre primărie și institut s-a concretizat într-un proiect de marcare a unui tur ghidat care oferă informații prin coduri QR și este accesibil tuturor vizitatorilor Iașului.
„Orașul cu cea mai veche prezență evreiască de pe teritoriul României și cea mai numeroasă comunitate în perioada interbelică, Iașiul a fost, totodată, locul unde, la final de iunie 1941, istoria României a cunoscut un episod de un mare tragism care a însemnat mii de vieți curmate, mii de familii distruse, peste 13.000 de victime, „vinovate” de a fi fost de etnie evreiască. Proiectul „Pogromul de la Iași. MEMORIA locurilor” continuă demersul care îndeamnă la amintire și descoperire a unor povești de viață a căror martor a fost același oraș care astăzi face parte din realitatea noastră.”
Premierul Nicolae Ciucă și președintele României și-au arătat compasiunea pentru cei care astăzi comemorează rude sau comunități pierdute în al Doilea Război Mondial. Nicolae-Ionel Ciucă a transmis cu ocazia comemorării Pogromului de la Iași că
„Pogromul de la Iași, din vara lui 1941, din capitala Moldovei este, totodată, cunoscut drept cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul României din epoca modernă.
Acum 81 de ani, femei, bărbați, copii, fără nicio vină, au devenit victimele unei politici antisemite genocidale și ale unor decizii politice și militare care au schimbat pentru totdeauna istoria orașului, structura demografică și conviețuirea cu un trecut interetnic și religios de sute de ani. Hărțuite, umilite, torturate, lovite cu bestialitate, urcate în trenuri de marfă, despărțite de propriile familii, împușcate sau ucise prin metode brutale, aruncate în gropi comune, victimele Pogromului de la Iași au nevoie de o comemorare permanentă din partea statului și a societății.” spune premierul, continuând cu un apel la rememorare ale acelor momente.
Președintele a transmis la rândul său un mesaj amintind de strategia națională pe care a lansat-o acum un an de zile și al cărei coordonator este consilierul primului ministru Alexandru Muraru.
„La un an de la adoptarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021 – 2023, s-au înregistrat primele rezultate ale implementării acesteia, ceea ce demonstrează, încă o dată, angajamentul deplin în această direcţie. Încurajez autorităţile centrale şi locale să depună eforturi substanţiale pentru atingerea tuturor obiectivelor din strategie.
Fie ca amintirea victimelor să rămână veşnic în inimile noastre!” a transmis președintele.
Președintele Klaus Iohannis face rapel la un alt demers, pe lângă activitatea Institutului „Ellie Wiesel”, care ar trebui să determine edilii locali să demareze ample acțiuni de conștientizare în privința derapajelor cauzate de gândiri antisemite, xenofobe sau rasiste. Încă există în România astfel de derapaje, anul acesta chiar s-a încercat un nou protest la Valea Uzului, unde un cimitir a devenit câmp de bătălie într-un conflict interetnic regizat.
„Este o strategie națională de combatere a antisemitismului, a rasismului și a discriminării și a discursului incitator la ură, la care s-a referit și președintele în mesajul de astăzi într-adevăr. Această strategie este pe o perioadă de trei ani, la un an de zile, la sfârșitul lunii mai s-a publicat și raportul, s-a făcut o analiză, să spunem. Raportul evidențiază și realizări și acțiuni care practic nu au fost făcute. Strategia funcționează, nu este la un an de zile doar un simplu document aprobat de guvern.
Indiferent dacă ar fi fost sau nu strategia, de câte ori au loc evenimente în cadrul unei comunități, care intră sub incidența manifestărilor antisemite, de rasism sau de negare a Holocaustului, intră sub incidența legislației penale în România. Autoritățile locale chiar dacă nu anticipează astfel de manifestări, în momentul în care ele au loc să ia măsurile care se cuvin. Sunt străzi care poartă încă numele unor criminali de război, și cărora administrația locală nu vrea să le schimbe denumirea, și alte chestiuni. Astfel de primării să se trezească și să conștientizeze ce înseamnă să promovezi într-o țară democratică simbolul unor persoane care au fost condamnate pentru crime de război.” mai spune Alexandru Florian.
