500 de ani de la scrierea celui mai vechi document în limba română. Ce conținea documentul

Daniela Alexandru 30.06.2021, 14:31
500 de ani de la scrierea celui mai vechi document  în limba română. Ce conținea documentul

Astăzi se împlinesc 500 de ani de la scrierea celui mai vechi document în limba română. Este vorba despre Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către judele Brașovului Hanăș Begner. Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung este considerată cel mai vechi document, scris în limba română cu litere chirilice, care s-a păstrat până în ziua de astăzi. Documentul a fost descoperit în anul 1894 de Friedrich Stenner în arhivele din Braşov unde o putem găsi şi în prezent.

500 de ani de la scrierea celui mai vechi document în limba română

Deși este singurul document rămas până în zilele noastre, unii istorici spun că este imposibil să fie prima scriere în limba română deoarece stilul este unul fluent, iar corectitudinea și acurateța limbii folosite fac ca documentul să fie ușor de descifrat astăzi. Scrisoarea a fost, de fapt, un avertisment scris de Neacșu pentru judele Brașovului, Johannes Benkner, cu privire la intențiile războinice ale otomanilor, care, de partea cealaltă a Dunării, se pregăteau să invadeze țările române.

Astfel, datându-se evenimentele la care face referire autorul s-a putut descoperi și data documentului, la 29 sau 30 iunie 1521, la Dlăgopole, numele slav al orașului Câmpulung-Muscel. Iubitor al limbii române, pe care o folosește atât cu inima, cât și cu sufletul, scriitorul Vasile Lupașc povestește ce înseamnă pentru el limba română.

500 de ani de când a fost scrisă Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către judele Brașovului Hanăș Begner, primul document in limba română atestat până în prezent. Pentru bucuriile și tristețile neamului românesc,atât de frumos amintite in graiul nostru, ar trebui să mulțumim cu toții!

Mulțumesc în fiecare zi că m-am născut în limba română. Mulțumesc că minunățiile acelea străvezii care colorează aerul se numesc fluturi, că iarna, din bicele și buhaiul colindătorilor ne mai amintim că Leru-i Ler, mulțumesc că am urcat ani de-a rândul cu tata in Poiana Nogii să culegem zmeură,că pe ai mei ii cheamă Mircea și Silvia, că nu stiu ce mână sau vrere măiastră a luat vorbele dacilor, ale romanilor, ale slavilor și le-a frământat până a plămadit graiul acesta minunat!

Mă minunez și mulțumesc în fiecare zi că de mii de ani Făt Frumos o iubește pe Cosânzeana și pentru ea se bate cu balaurii cei mai fioroși, că Împăratul Verde domnește in palate de cleștar, că faurii și solomonarii s-au îndurat de hăruiții noștri povestitori și le-au spus povestitr câte ceva din cate mai umbla prin lumile nevăzute, mulțumesc că piticii,cumătra vulpe sau vulturii ce pot grăi cu grai omenesc mai adastă cîteodata și pe biroul meu, mulțumesc că ni s-au dat Eminescu și Nichita și Coșbuc, mulțumesc pentru mamele care scornesc pentru pruncii lor cântece de râs în somn și de alungat visele rele, scrie într-un mesaj pe Facebook istoricul și scriitorul Vasile Lupașc.

Urmăriți Impact.ro și pe