14:11
24 martie este ziua rămasă în istorie drept ziua în care a fost mazilit domnitorul Constantin Brâncoveanu. Într-o zi de marți din Săptămâna Luminată sultanul de la Istanbul decide să îl mazilească pe domnitor, împreună cu cei patru fii ai săi. Mazilirea domnitorului a fost plănuită încă din anul 1711, când în bătălia de la Stănilești dintre armata rusă și cea otomană, Brâncoveanu nu acordase ajutor turcilor, ci stătuse în expectativă, așteptând să vadă de partea cui este victoria.
Motivele pentru care s-a hotărât mazilirea domnitorului muntean au fost inflențate și de plângerile boierilor invidioși din țară care doreau averea lui Brâncoveanu sau de plângerile celorlalți domnitori din țările vecine, precum Mihai Racoviță sau Nicolae Mavrocordat care doreau și tronul Țării Românești.
„În săptămâna patimilor, Constantin Brâncoveanu primeşte de la ceauşul trimis de sultan vestea că a fost mazilit din domnie şi înlocuit cu vărul sau Stefan Cantacuzino, trădătorul care împreună cu unchiul său, stolnicul, ii aduseseră pieirea; stă arestat în palat pånă în noaptea de vineri 8 aprilie – noaptea Invierii – când este obligat să treacă Dunărea, în drum spre sultan. Cu două zile înainte, la 6 aprilie, domnul rosteşte acel emoționant discurs către vărul său, de iertare pentru duşmani şi nemărginită încredere în puterea lui Dumnezeu: „Fiule Ştefan, dacă aceste nenorociri sunt de la Dumnezeu pentru păcatele mele, facă-se voia Lui. Însă, dacă sunt fructul răutății omeneşti, Dumnezeu să ierte pe duşmanii mei, dar păzescă-se ei de mâna răzbunătoare a dreptății cereşti”.
„Cuvinte profetice, pe care poate principele Ştefan şi le va fi adus aminte peste doi ani, atunci când împreună cu tatăl său va sta pe acelaşi podium al judecății sultanului, aşteptându-şi moartea şi realizând că fapta lor mârşavă şi-a primit răsplata”, scrie Gabriela Nițulescu în cartea Basarbii de Târgoviște.
Moștenirea lăsată de Brâncoveanu la Târgoviște este una imensă. Domnitorul reface casele domnești și unește cele două corpuri de clădire. În 1699 este terminată Biserica Mare Domnească, „fiind pictată și adăugându-i-se un frumos iconostas”.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„În afara lucrărirlor efectuate la casele domnești și la Boserica Mare Domnească, se repară clopotnița și paraclisul, se construiește un grajd, o casă a surlalilor, alta pentru iazagiu și pentru doctor, toate aflate în incinta Curții Domnești. În anul 1694 este refăcută și împodobită baia domnească, iar între 1697-1698, pe malul iazului, în mijlocul grădinilor domnești, s-a construit un foișor”, după cum arată Enciclopedia Curtea Domnească din Târgoviște.
