25 septembrie, data când se năștea Maria Tănase, Pasărea măiastră sau Regina cântecului românesc

Ileana Mlădinoiu 25.09.2020, 12:26
25 septembrie, data când se năștea Maria Tănase, Pasărea măiastră sau Regina cântecului românesc

La 25 septembrie 1913, deci în urmă cu mai bine de 100 de ani, s-a născut într-o familie săracă și numeroasă care locuia în mahalaua Cărămidarilor din București, al treilea copil al Anei Munteanu și al lui Ioan Coandă Tănase, cea care avea să fie denumită de contemporanii săi “Pasărea măiastră” sau “Regina cântecului tradițional”, Maria Tănase.

Maria Tănase, supranumită Pasărea măiastră sau Regina cântecului românesc

Debutează pe scena Căminului Cultural „Cărămidarii de Jos” din Calea Piscului, la serbarea de sfârșit de an a Școlii primare nr. 11, în 1921. Apare, din nou pe scenă, la Școala de fete „Ion Heliade Rădulescu”, actualmente Liceul „Ion Heliade Rădulescu”. Aici a urmat doar trei clase, nevoită să abandoneze școala și să muncească, alături de familia sa, la grădină.

Când s-a înscris la concursul Miss România (15 ani), nu a avut succes, deoarece nu a trecut  proba costumelor de baie. Prin 1930, se angajează casieriță la un birt, une practica și obiceiul de a cânta. Talentul vocal i-a fost descoperit de către  publicistul și regizorul de teatru Sandu Eliad, cel care avea să o introducă în lumea literar-artistică a orașului.

Așa se face că în 1934 se angajează la Teatrul „Cărăbuș”, condus de Constantin Tănase, unde a cântat, mai întâi într-un grup vocal, piese scrise de Nicolae Kiriţescu, pe muzica compusă de Gherase Dendrino, Petre Andreescu şi Elly Roman. Tot aici a fost descoperită de folcloristul Harry Brauner, care a i-a anticipat imensul talent și i-a pregătit, cu atenție, lansarea. Brauner a fost foarte mișcat de forța cu care Maria și-a exprimat emoțiile, pentru că la acea vreme nu avea nici repertoriu, nici tehnică vocală.

Ca un adevărat Pigmalion, Brauner a modelat-o pe Maria Tănase, a ajutat-o ​​să-și depășească problemele și să devină celebră. Peste tot în România și în țările în care Maria a plecat în turnee, publicul s-a îndrăgostit de frumusețea și temperamentul ei artistic.

“Sunt voci care nu exprimă numai frumosul muzical, minunea veche și cu toate astea mereu nouă a cântecului, ci ceva mai mult, exprimă sufletul unui loc și al unui timp. Așa a fost vocea Mariei. Când cânta ea, parcă plângea un violoncel cu strunele de mătase” ( Constantin Nottara)

Apoi, Maria Tănase a fost prezentată de Brauner marelui muzicolog Constantin Brăiloiu, întemeietorul Arhivei Internaţionale de Folclor de la Geneva. El este cel care a sfătuit-o sã-şi formeze repertoriul muzical pornind direct de la izvoare.

Maria Tănase, supranumită Pasărea măiastră
Maria Tănase, supranumită Pasărea măiastră

Un alt nume celebru, dramaturgul Tudor Muşatescu, a avut un rol important în cariera sa, deoarece a îndrumat-o să înregistreze cântece din repertoriul propriu, în special din zona Olteniei, de unde era originar tatăl său. Practic, cariera adevărată a Mariei Tănase a început  în februarie 1938, când a prezentat un program de piese folclorice într-o emisiune radiofonică.

A colaborat și cu renumitul restaurant „Luxandra”, unde a cântat acompaniată de orchestra violonistului Petrică Moțoi, apoi a prezentat „pe viu” un program de cântece românești la emisiunea „Ora satului”: M-am jurat de mii de ori, Șapte săptămâni din post, Ce-i mai dulce ca alvița, Cine iubește și lasă, Geaba mă mai duc acasă, Mărie și Mărioarã, Țigăneasca, Când o fi la moartea mea.

Maria Tănase, un fenomen unic în muzica românească

Așadar, Maria Tănase a debutat la mijlocul anilor 1930, abordând un gen muzical în plină expansiune la acea vreme: cântecul popular. Spre deosebire de folclor, ale cărui mii de variante sunt cântate de interpreți anonimi, așa-numita muzică populară preia cântece tradiționale, cu noi aranjamente standardizate. Repertoriul său a inclus muzică populară, aranjamente de cântece tradiționale, dar nu folclor authentic.

Folclorul satelor și al fiecărei regiuni geografice a țării devine astfel accesibil unor părți largi ale populației, în special zonelor urbane. Nevoia unei apropieri, chiar indirecte, cu folclorul autentic a fost deja simțită în perioada interbelică, într-o perioadă în care casele de discuri și orchestrele preferau jazzul și ritmurile latine. În acest peisaj a apărut Maria Tănase, explică Marian Lupașcu, etnomuzicolog la Institutul de Etnografie și Folclor „Constatin Brăiloiu”, București.

A apărut într-un moment în care aproape toată oferta muzicală oferea titluri din străinătate. Ca reacție la această „invazie”, intelectualii români au susținut pregătirea și dezvoltarea tinerilor interpreți mai mult sau mai puțin apropiați de filonul național tradițional. Maria Tănase a fost cea mai cunoscută și cea mai mediatizată. Biografia ei a suferit modificări, astfel încât Maria Tănase devine o vedetă și chiar un simbol al României.

Într-un timp foarte scurt, Maria Tănase a înregistrat nu mai puţin de 24 de albume, din care patru în limba francezã. A încetat din viaţă la Bucureşti, pe 22 iunie 1963, la numai 50 de ani, fiind condusã pe ultimul drum de mii de oameni.

Etnomuzicolugul și violonistul Marian Lupașcu explică greutatea muzicală a Mariei Tănase, mai ales în comparație cu alți interpreți de muzică tradițională autentică.

„A jucat întotdeauna cartea de șoc. A existat șocul vizual, al apariției sale pe scenă, felul în care a interpretat, mișcările corpului său, apoi a existat șocul sonor al vocii sale. În comparație cu o mare interpretă a cântecului tradițional, Maria Lătărețu, Maria Tănase a avut o prezență scenică pe care publicul larg l-a preferat mult. Maria Tănase a avut calități pe care toți românii le-au recunoscut ca ale lor. ”

“Fascinația pe care Maria Tănase a exercitat-o ​​asupra publicului nu s-a clătinat. Femeia ascunsă în spatele imaginii și sfera ei strict muzicală sunt încă de descoperit de publicul larg.” (Ileana Taro, rri.ro)

Darurile sale excepționale înnăscute ar fi ajutat-o să devină o actriță excelentă și nu o cântăreață. La un loc, au făcut din ea o personalitate memorabilă.

Se spune că America a avut-o pe Marilyn Monroe, Franța pe Edith Piaf, iar România pe Maria Tanase.

 “Nu interpretez imediat cântecele mele, cântecele culese. Le las mai întâi să-mi răsune în inimă şi mult mai târziu, luni sau poate ani mai târziu, le transmit oamenilor. Ani sau luni mai târziu le fac să circule mai departe.”, sunt cuvinte care rămân definitiv în inimile  românilor care au iubit-o și o vor iubi mereu pe Maria Tănase.