Ziua în care leul românesc putea să dispară. Rușii au vrut să-l desființeze, am dat bani mulți ca să-l scăpăm

Stan Filon 17.01.2022, 15:15
Ziua în care leul românesc putea să dispară. Rușii au vrut să-l desființeze, am dat bani mulți ca să-l scăpăm

Ziua în care leul românesc putea să dispară reprezintă un moment foarte dificila din istoria României. Se întâmpla după armistițiul de la 23 august 1944, când rușii au ocupat România. Țara noastră a pierdut foarte mult în acea perioadă. Rușii au confiscat flota României, pe motiv că aceasta „a înscris o pagină neagră în istoria Rusiei” și erau pregătiți să schimbe leul cu rubla rusească.

Ziua neagră în care leul românesc putea să dispară

Armistițiul de la 23 august 1944 a lăsat un gust amar României, mai ales că Rusia nu a considerat România niciodată un adevărat aliat în cel de-Al Doilea Război Mondial. Amiralul Horia Macellariu a fost omul cu cea mai grea misiune, de după război. A trebuit să convingă Germania să se retragă fără luptă, dar și să ducă negocierile cu partea rusă.

Numit comandant al Dobrogei după 23 august 1944, amiralul Horia Macellariua fost nevoit să negocieze două situaţii majore: încetarea ostilităţilor faţă de U.R.S.S. şi încetarea subordonării faţă de Comandamentul German Zilele de 24 şi 25 august au fost decisive pentru soluţionarea problemei. După o discuţie cu viceamiralul Helmuth Brinkmann, germanul a fost determinat să se retragă din România fără luptă sau distrugeri.

Ziua neagra in care leul romanesc putea sa dispara
Ziua neagra in care leul romanesc putea sa dispara. Amiralul Horia Macellariu (foto) a negociat cu rusii

Au plecat nemții, au venit rușii

„Procedând astfel, bătălia Constanţei, a litoralului românesc şi a Dobrogei s-a dat numai între mine şi amiralul german, acolo, în bateria Tirpitz“, conform volumului „23 August la Constanţa: cazul amiralului Horia Macellariu“, semnat de istoricii prof.univ, dr Valentin Ciorbea şi de dr. dan Dragoş Sighigea, carte lansată la Muzeul Naţional al Marinei din Constanţa.

Situația a devenit și mai grea după plecarea nemților, deoarece au venit rușii. „Ruşii nu ne-au privit niciodată ca aliaţi «V-am învins, v-am eliberat, veţi fi executaţi», a fost mesajul lor, iar pe Horia Macellariu l-au băgat, în cele din urmă, după gratii, justiţia sovietică acuzându-l de crime de război, fiind ţinut vreme de 16 ani după gratii“, spunea profesorul de istorie Victor Ciorbea.

La scurt timp după semnarea armistițiului, un general rus s-a instalat în România, la Constanța. Acesta i-a cerut lui Măcellariu să-i spună în 10 minute ce se afla într-un depozit german, golit, de fapt, de populație. „Dacă în 10 minute nu-mi spui ce a fost în depozitele germane, te împuşc“. Măcellariu a trecut cu bine și peste acest incident, dar au urmat altele mult mai tensionate.

Mii de izmene și cămăși

Generalul a acceptat Hotelul Carlton ca sediu al comandamentului rus, iar când Macellariu l-a invitat la masă, acesta i-a răspuns: „Să-ţi iasă din cap că eşti altceva decât învins“. Odată instalat la Constanța, au început să vină solicitările. Rușii au cerut 27.000 de perechi de izmene, 27.000 cămăşi, din care 15 de mătase, dar şi şapte maşini de scris cu litere ruseşti.

Din documentele publicate publicate de cei doi istorici, s-a aflat că pretenţia sovieticilor după actul de la 23 August a fost, pe lângă predarea armelor, a flotei, a bogăţiilor Dobrogei, şi dispariția leului românesc și punerea în circulaţie a rublei rusești. O delegaţie formată din reprezentanţi ai Ministerului de Finanţe, ai Băncii Naţionale şi Ministerului Economiei a ajuns la Constanța, iar generalul a fost făcut să renunțe la ideea dispariției leului, însă negocierea a fost scumpă. România a plătit Rusiei pentru asta 350 de milioane de lei.

„M-am simţit în armistiţiu şi aliat, nu am capitulat fără condiţii. M-am socotit în condiţiile propuse de domnul Molotov, am fost un român şi un comandant român într-o situaţie grea, pe umerii căruia apasă prestigiul, suveranitatea neamului şi a ţării. M-am comportat potrivit protocolului dreptului graniţelor. Am fost prietenos, demn, şi nu slugarnic. Eu personal puteam fi oricum, dar ca agent al neamului şi ţării noastre, eu nu puteam fi decât cu ei. M-am găsit fără să ştiu şi fără să-mi dau seamă între ciocan şi nicovală: una îmi spunea guvernul de la 23 august 1944 şi alta armata sovietică“, mărturisea după zeci de ani Horia Macellariu.

Flota României a luat drumul spre Rusia

Cea mai dramatică situație a fost confiscarea flotei României de către Rusia. La 5 septembrie, trupele sovietice au dezarmat toate navele române aflate în port şi au instalat la bord echipaje sovietice. Comandorul Alexandru Dumbravă, care era comandantul escadrilei de distrugătoare, s-a sinucis în momentul dezarmării navei sale.

România avea în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial: Regina Maria, Regele Ferdinand, Mărăşti şi Mărăşeşti, dar şi trei submarine: Delfinul, Rechinul şi Marsuinul. Distrugătoarele, împreună cu alte nave ale Marinei Militare, dar şi pasagerele Basarabia şi Bucovina, au plecat din Portul Constanţa având la bord echipaj sovietic.

După lungi negocieri, navele au fost date înapoi României, dar la scurt timp ruşii i-au obligat pe români să le taie și să le dea la fier vechi. Pasagerul Basarabia a fost oprit de ruşi şi rebotezat Ukraina. Transilvania a sfârşit la Galaţi, scufundându-se în port. Şi nava-şcoală Mircea a fost confiscată de sovietici la începutul lunii septembrie 1944 și restituită în 1946. Era însă o epavă, fiind reparată într-un port din Germania.

Recomandare Video Impact.ro
Urmăriți Impact.ro și pe
Stan Filon
Mi-am dorit întotdeauna ca articolele mele să schimbe lucrurile în bine, fie că am scris despre corupția din România  sau am prezentat poveștile de viață ale unor oameni obișnuiți. Îmi...