Zeci de mii de clădiri sunt în pericol să se prăbușească sau să fie grav avariate la un cutremur puternic. Statul dă bani pentru consolidare, dar interzice vânzarea pentru 25 de ani

România este printre primele țări din Europa și printre primele zece la nivel mondial cu expunere la cutremur. Numai în București sunt 100 de clădiri cu opt etaje care s-ar putea prăbuși și alte peste 20.000 care ar fi serios avariate la un cutremur puternic. Blocurile ”cu bulină” au rămas încă o problemă nerezolvată, foarte puține dintre clădiri fiind consolidate în ultimii 30 de ani. O problemă sunt costurile mari pentru astfel de lucrări, la care se adaugă refuzul proprietarilor de a-și părăsi locuințele în perioada lucrărilor.

Un proiect de lege care permite consolidarea clădirilor cu risc seismic pe banii statului a fost adoptat, miercuri, în Camera Deputaților, după ce în luna mai trecuse de votul favorabil în Senat. Legea va putea fi aplicată doar după ce va fi promulgată de președinte.

Clădirile cu risc seismic pot fi consolidate integral cu bani de la stat, dar proprietarii vor avea mai multe interdicții și ar putea ajunge chiar să dea toată suma înapoi.

Cum vor putea fi consolidate clădirile

Vor putea fi consolidate cu bani de la stat imobile din clasele I și II de risc seismic deținute sau administrate de persoane, firme sau autorități și instituții publice, dacă au un regim de înălțime de minimum P+3 etaje și cel puțin zece apartamente.

Legea prevede însă că dacă statul plătește pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, acestea nu mai pot fi vândute timp de mai mulți ani. Dacă este vorba de o locuință privată, interdicția de vânzare este pentru 25 de ani, iar dacă este o clădire aflată în proprietatea unei firme, aceasta nu va putea fi înstrăinată vreme de 10 ani.

Este posibilă totuși vânzarea unei locuințe consolidate pe banii statului, dacă proprietarul imobilului plătește integral costurile lucrărilor.

O problemă în cazul consolidării clădirilor cu risc seismic este mutarea proprietarilor din locuințe în perioada lucrărilor. Legea adoptată de Parlament prevede că primăriile trebuie să asigure fondurile pentru mutarea persoanelor evacuate pentru consolidare în locuințe de necesitate și plata chiriilor pentru acestea în toată perioada executării lucrărilor. Și tot primăriile trebuie să găsească spații unde să depoziteze bunurile proprietarilor apartamentelor care vor fi consolidate.

Consolidarea spitalelor și școlilor cu risc seismic

Clădirile cu risc seismic în care funcționează instituții publice, inclusiv spitale, policlinici și școli, vor fi și ele consolidate cu bani de la stat.

Toate aceste clădiri, dacă sunt construite înainte de 1978, urmează să fie expertizate tehnic până la 1 iunie 2025. Amenzile pentru cei care nu respectă acest termen ajung până la 50.000 de lei.

Un miliard de lei sunt alocați prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic.

Cele mai puternice cutremure

România este o țară expusă la cutremure puternice, care provin din sursa seismică de adâncime intermediară Vrancea și din alte surse seismice de suprafață (Banat, Făgăraș, Dobrogea etc.). Unele seisme au produs pagube semnificative în zonele construite și au declanșat fenomene induse de cutremure, cum ar fi lichefierea, alunecările de teren, justificându-se astfel încadrarea lor în categoria cutremurelor distructive.

Cele mai puternice cutremure cu magnitudine peste 7 care au afectat România s-au produs în:

• 26 octombrie 1802 – magnitudine 7,9;
• 26 noiembrie 1829 – magnitudine 7,3;
• 23 ianuarie 1838 – magnitudine 7,5;
• 6 octombrie 1908 – magnitudine 7,1;
• 10 noiembrie 1940 – magnitudine 7,7;
• 4 martie 1977 – magnitudine 7,4;
• 30 august 1986 – magnitudine 7,1.

Ultimele cercetări au arătat că aproximativ 75% din populație, din care 65% cu locuințe în orașe, și 45% din rețelele vitale sunt expuse riscului de cutremur.

”Mai mult, 60–75% din activele fixe ale României, care contribuie la 70–80% din produsul intern brut (PIB) al țării, se află în zone seismice”, scriau inițiatorii proiectului de lege în nota de fundamentare.

Pagubele produse de cutremurele din Vrancea

Cutremurele de mare intensitate produse în secolul trecut au dus la pierderi de vieți omenești și pagube materiale importante.

La cutremurul din 10 noiembrie 1940, s-a prăbușit blocul Carlton, cea mai înaltă clădire din București la vremea aceea, și a fost distrus aproape în totalitate orașul Panciu. 593 de persoane au decedat, iar 1.271 persoane au fost rănite.

În 4 martie 1977, seimul cu magnitudine 7,4 a fost urmat de prăbușirea a 33 clădiri în București. Atunci au murit 1.578 de persoane și alte 11.221 au fost rănite.

Au urmat cutremurul din 31 august 1986, când au murit 150 de persoane și 558 au fost rănite, și seismul din 30 mai 1990, în urma căruia 9 persoane și-au pierdut viața și 362 au fost rănite.

Ultimele evaluări au arătat că este posibil un scenariu în care s-ar produce un cutremur în Vrancea foarte puternic, cu magnitudine 8,1, produs în segmentul superior al zonei active Vrancea, cu propagarea undelor seismice pe direcția nord-est – sud-vest.

Analizele efectuate, atât cu date istorice, cât și instrumentale, arată că șocurile produse în segmentul superior au un impact mai mare înspre sud-vest, în Câmpia Română și respectiv asupra orașului București. O altă caracteristică a acestui tip de scenariu este impactul mare pe o arie extinsă (impact transfrontalier).

Luând în calcul că seismul din scenariu s-ar produce noaptea, când 95% din oameni sunt în locuințe, impactul ar fi unul deosebit de grav, afectând peste două treimi din suprafața țării și generând importante pierderi de vieți omenești, materiale și financiare:

• un procent mediu de 14% clădiri afectate la nivel de fiecare localitate din țară;
• peste 850 de kilometri de infrastructură de transport distrusă;
• pierderi materiale directe de peste 25 miliarde de euro.

Doar 12 blocuri consolidate în 17 ani

În perioada 2001-2018 au fost consolidate doar 12 blocuri, cu 547 de apartamente, dintre care opt clădiri (322 de apartamente) sunt în București.

În 2017 au fost cuprinse în programul de consolidare a clădirilor de locuințe din clasa I de risc seismic 34 de clădiri din București, Prahova, Tulcea, iar pentru alte 54 de clădiri din București, Iași, Prahova, Mureș, Suceava și Bacău erau prevăzute lucrări de intervenție. Din totalul fondurilor alocate au fost însă utilizați doar 2,33%.

În anul următor, au fost incluse în programul de consolidări 33 de clădiri din București, Prahova, Covasna, Tulcea, precum și intervenții la 54 de clădiri din București, Iași, Prahova, Suceava și Bacău, dar doar 1,38% din fonduri au fost folosiți.

În 2019 nu a fost inclusă nicio clădire în programul de consolidări, iar în 2020, abia din iunie au fost cuprinse 38 de clădiri pentru lucrări de intervenție, în București, Prahova, Tulcea, Covasna, Bacău, Iași, Prahova și Suceava. Niciun leu din fondurile alocate nu a fost folosit pentru consolidări.

”În condițiile în care efectul unui cutremur puternic ar avea un impact major nu doar asupra construcțiilor, ci și asupra populației și economiei naționale, se impune luare de urgență a unor măsuri care să accelereze implementarea programului”, potrivit notei de fundamentare a proiectului.

Raport sumbru în cazul unui cutremur în București

Peste 6.500 de oameni ar muri și cel puțin 100 de blocuri cu opt etaje ar fi distruse în București, după un cutremur cu magnitudine peste 7, potrivit „Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022”, realizat de Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă.

Potrivit scenariilor specialiştilor, la un cutremur puternic, 23.000 de clădiri din București pot suferi „avarii semnificative”, iar dintre acestea 1.000 de clădiri pot fi avariate grav, respectiv „nivel de colaps parţial sau total”, ceea ce ar putea provoca peste 6.500 de pierderi de vieţi şi peste 16.000 de răniţi grav, aproximativ 10.500 spitalizaţi, şi în jur de 13.000 răniţi uşor.

Puternic afectate ar fi și o treime din unitățile sanitare, școlile și grădinițele care funcționează în clădiri cu risc seismic.

Principalele vulnerabilităţi ale Bucureștiului

• circa 400 de clădiri de locuit înalte – peste 8 niveluri – realizate din cadre de beton armat în perioada 1925-1940, fără măsuri antiseismice;
• populaţia cuprinsă în grupele de vârstă cele mai expuse la efectele mişcării seismice (circa 800.000 de persoane cuprinse în grupa 0-19 ani şi grupa peste 60 de ani);
• reţeaua de gaze naturale, în lungime de circa 910 kilometri, realizată din conducte de oţel;
• reţeaua unităţilor de învăţământ de toate gradele cu peste 450 de obiective;
• reţeaua unităţilor sanitare cu circa 562 de unităţi, din care 55 sunt spitale;
  reţeaua de termoficare, în lungime de 437 de kilometri, cuprinzând magistralele subterane de abur şi punctele termice colective ale blocurilor de locuit;
• reţeaua de alimentare cu apă, în lungime de peste 2.500 de kilometri;
  reţeaua turistică ce cuprinde peste 45 de hoteluri mari; reţeaua unităţilor culturale cu circa 27 de instituţii de teatru, operă, muzică, film etc.;
• reţeaua de metrou, din care circa 35 de kilometri prezintă o vulnerabilitate medie.