17:20
Virgiliu Vlăescu este senator al României din partea AUR. Are pregătire de fizician, dar a absolvit și o facultate de teologie, iar apoi a făcut studii legat de televiziune și a fost om de afaceri, manager al unei clinici medicale. O bogată experiență, cum rar vedem la un parlamentar.
Reporter: Domnule Vlăescu, sunteți unul dintre puținii parlamentari ai României cu o vastă experiență personală. De aceea aș lua-o sistematic cu întrebările. Ce vă ajută în politică din pregătirea de fizician?
Virgiliu Vlăescu: În general, fizica oferă o deschidere foarte mare către toate domeniile de activitate. Avem fizicieni în domeniul financiar, economic, politic și chiar în SRI. De pildă, actualul director interimar al SRI, Răzvan Ionescu, a studiat fizica la Măgurele. Este cu câțiva ani mai mic decât mine, deci e posibil să fi fost amândoi în facultate în același timp. De altfel, și președintele Iohannis a făcut fizica, dar o comparație cu el nu-mi face deloc plăcere. Cred că fizica, la fel ca matematica, te ajută să gândești mai logic, iar față de matematică, îți oferă și o latură practică esențială.
Rep: Pregătirea teologică are sens în Parlament? Vedem atâtea jurăminte pe Biblie încălcate acolo…
Virgiliu Vlăescu: Nu știu dacă pregătirea teologică în sine te ajută foarte mult. Nu înseamnă că, terminând o facultate de teologie, devii automat mai credincios sau mai moral. Cunoaşterea dreptului bisericesc, puternic ancorat în dreptul roman, poate fi un avantaj, e adevărat. Dar ceea ce te ajută cu adevărat este credința și viața trăită în Biserică, care îți pot conferi seriozitate, responsabilitate și moralitate. E important să faci totul ca și cum ai lucra pentru Dumnezeu, căci efectele actelor politice pot avea un impact major asupra societății și a fiecărui cetățean. Așadar, nu atât facultatea de teologie, cât credința și conștiința te pot face omul de care poporul are nevoie în fruntea statului.
Rep: Știu că ați condus clinica Imunomedica. Din această perspectivă, ce v-ați dori să schimbați prin lege în Parlament? Unii vă acuză că la acea clinică ați propus pseudo-tratamente.
Virgiliu Vlăescu: În Parlament, eu sunt implicat mai ales în activități legate de tineri. Sunt președintele Comisiei pentru Tineret și Sport din Senatul României, membru al Comisiei de Învățământ și vicepreședinte al comisiei parlamentare mixte pentru traficul de persoane. În aceste roluri, încerc să sprijin cât mai mult tineretul din România. Cât despre acuzațiile de pseudo-tratamente, acestea sunt afirmații răutăcioase ale unor publicații care au vrut să mă denigreze. Nu sunt pe placul multora din cauza atitudinii mele față de dependențe, consumul media, pornografie și ideologiile de gen. Dar despre clinica Imunomedica ar trebui întrebați pacienții tratați acolo. Am avut relații foarte bune cu ei, iar mulți s-au vindecat de cancere în stadiul patru, cu șanse minime de supraviețuire. Am tratat inclusiv pacienți din străinătate – din Noua Zeelandă, Australia, Canada, Anglia, Franța, Suedia și Norvegia. Din păcate, de când am plecat, lucrurile nu au mai mers la fel de bine.
„România se împrumută cu peste 100 de milioane de euro pe zi”
Rep: Pentru „boala” generalizată din România, corupția, cunoașteți un tratament?
Virgiliu Vlăescu: Nu există decât o singură cale: voința politică. Dacă nu se dorește, nu se va face nimic. România se împrumută cu peste 100 de milioane de euro pe zi, iar o parte semnificativă din acești bani nu ajunge la români, ci în buzunarele unora prin comisioane sau se întoarce în străinătate prin firme care nu plătesc impozit pe profit în țară. Raportul Parlamentului European din 2016 recomandă întărirea instituțiilor anticorupție, creșterea transparenței în achizițiile publice și alinierea legislației la standardele UE pentru a reduce oportunitățile de corupție. Dar asta nu e realist cât timp conducătorii țării sunt cei care întrețin mecanismele corupției și sifonează banii.
Rep: Cifrele sunt înspăimântătoare. Par prea mari pentru a fi credibile. Pe ce surse vă bazați?
Virgiliu Vlăescu: În primul rând, ne raportăm la Raportul Parlamentului European din 2016, „The Cost of Corruption in the EU”, realizat la comanda Comisiei pentru Control Bugetar (CONT). Acest studiu estimează că România pierde aproximativ 15% din PIB anual din cauza corupției. În 2016, cu un PIB de circa 170 de miliarde de euro, asta însemna 25-26 de miliarde de euro pierduți anual, împărțiți între costuri directe (fonduri deturnate) și indirecte (reducerea investițiilor străine, ineficiența administrației). Raportul evidențiază probleme majore în achizițiile publice, unde se pierd circa 5 miliarde de euro anual din cauza fraudelor, lipsei de transparență și conflictelor de interese.
Rep: Au trecut 9 ani de atunci. Credeți că acele cifre mai sunt valabile?
Virgiliu Vlăescu: Raportul se bazează, între altele, pe Indicele de Percepție a Corupției (CPI) al Transparency International. În 2016, România avea un scor de 48, față de media europeană de 64. CPI măsoară corupția de la 0 (corupție maximă) la 100 (corupție zero). Din 2018, scorul a scăzut, iar în 2023 a fost 46, deci o ușoară înrăutățire față de 2016. Cu un PIB de circa 325 de miliarde de euro în 2023, 15% ar însemna 48-50 de miliarde de euro pierduți anual. Transparency International și Banca Mondială sugerează că țările cu scoruri CPI între 40-50 pierd între 10-20% din PIB. România, cu 46, se încadrează în acest interval, deci estimarea rămâne plauzibilă.
„Dacă luăm o medie conservatoare de 35 de miliarde de euro anual, pierderile totale ale României în ultimii 10 ani ar fi de circa 350 de miliarde de euro.”
Rep: Dacă atât de mult se fură într-un an, cât ar însemna pierderile din ultimul deceniu?
Virgiliu Vlăescu: Dacă luăm o medie conservatoare de 35 de miliarde de euro anual (ajustată pentru variațiile PIB-ului și intensitatea corupției), pierderile totale ale României în ultimii 10 ani ar fi de circa 350 de miliarde de euro. Alte surse, precum Transparency International sau analize locale, sugerează că suma ar putea ajunge la 400-450 de miliarde de euro, incluzând efectele indirecte, cum ar fi scăderea investițiilor străine. Asta înseamnă că pierderile prin corupție sunt de două ori mai mari decât datoria externă a țării, erodând încrederea cetățenilor și investitorilor și plasând România printre statele cu cel mai ridicat risc de corupție din UE.
„Securitatea îi promovează lui Nicușor Dan imaginea de ani buni” Rep: Aveți pregătire și în rolul televiziunii de a influența masele. E presa de vină pentru atâta corupție?
Virgiliu Vlăescu: Desigur. Marea parte a presei este plătită să susțină guvernări corupte și măsuri economice antiromânești sau să ignore problemele grave. De pildă, creșterea vertiginoasă a împrumuturilor, la dobânzi uriașe, va duce în maximum 10 ani la incapacitate de plată. România ar putea fi nevoită să cedeze resurse și active pe nimic, ajungând chiar la confiscarea proprietăților private ale cetățenilor. Acesta e viitorul spre care ne îndreptăm. Nu avem nicio șansă, în condițiile actuale, nici măcar să ținem datoriile sub nivelul PIB-ului, darămite să le plătim. De ce presa nu sancționează asta? Pentru că e plătită să tacă și să spună că românii o duc bine, că există creștere economică – afirmații care, la o analiză profundă, sunt false.
Rep: Ce veți face în Parlament ca să conteze mai mult anchetele de presă?
Virgiliu Vlăescu: Fiind în opoziție, nu putem face mare lucru din punct de vedere economic, decât interpelări și declarații politice. Adică să atragem atenția presei și opiniei publice. La votul în plen nu avem nicio șansă – coaliția are majoritate, iar nimeni din coaliție nu încalcă linia partidului ca să voteze pentru o lege benefică României sau împotriva uneia dăunătoare economiei.
Rep: În privința candidaților la prezidențiale, puteți face o scurtă descriere a celor patru din topul preferințelor în sondaje?
Virgiliu Vlăescu: Nu sunt specialist și nu cunosc în detaliu viețile acestor oameni. Pe scurt, Victor Ponta și Crin Antonescu și-au dovedit în trecut slaba pregătire și nu cred că au șanse reale. Nicușor Dan pare candidatul susținut de securitate, care a înființat USR și îl dorește președinte. Pozează în independent, dar a rămas fidel USR, al cărui președinte a fost până acum câțiva ani. A fost plasat ca primar, la fel ca Băsescu, pentru a-l face vizibil și a-l pregăti pentru prezidențiale. Candidatura independentă e o mască pentru a părea neafiliat intereselor de partid. Dar de unde are milioanele de euro investite în campanii? Nu a candidat la ultimele alegeri, dar panourile cu el erau peste tot, mai multe decât ale altor candidați. Securitatea îi promovează imaginea de ani buni. E un fel de Iohannis – cu probleme de comunicare și blocaje psihologice. Administrativ e slab: prieteni care au lucrat cu el la Primărie spun că e incapabil să gestioneze ceva. Ca primar al Capitalei, a blocat marile proiecte, posibil intenționat, pentru a submina dezvoltarea Bucureștiului și a-l ține sub nivelul capitalelor europene. E obedient și, ca Iohannis, va semna ce i se pune în față, fără să pună probleme celor care îl controlează.
Rep: Care credeți că va fi contracandidatul lui Nicușor Dan?
Virgiliu Vlăescu: În mod sigur, George Simion, chiar dacă i se vor fura cel puțin 10% din voturi. De când am intrat în partid și în Parlament, George Simion mi-a dovedit că e un bun conducător, un administrator capabil și un om empatic, care își iubește țara. El m-a propus pentru funcțiile de conducere în cele două comisii parlamentare și m-a încurajat să aduc oameni competenți în partid. Cred că vrea binele țării și ar fi păcat să ratăm această șansă. Doar el ar putea repara nedreptatea făcută lui Călin Georgescu, lucru înțeles și de domnul Georgescu, care l-a susținut pentru candidatură. Toți ceilalți candidați sunt oameni ai sistemului care a adus România în dezastrul politic, economic, demografic și cultural de azi. Dacă mergem așa mai departe, în 10-20 de ani România va rămâne doar un nume, cu resursele confiscate de instituțiile financiar-bancare. Va fi prea târziu să ne plângem. Ce se va întâmpla cu copiii noștri, rămași fără țară, pentru că noi am fost egoiști și prea mici pentru vremurile pe care le trăim?
Alexandru Căutiș
