16:29
Anunțata schimbare a legii pensiilor speciale creează efecte în lanț în domeniile vizate de această modificare. Tot mai multe persoane ce pot beneficia de această pensie, se grăbesc să se pensioneze pe baza legii încă în vigoare, pentru a nu fi afectate de modificările preconizate în legătură cu cuantumul pensiilor, a vârstei de pensionare și a vechimii necesare. De aceea, în unele sectoare există mii de posturi libere, ele funcționând cu un mare deficit de personal.
Pensiile speciale au născut o controversă uriașă în România. În 2022, plata acestora a însemnat 0,83% din Produsul Intern Brut. În total, numărul acestora este de aproximativ 200.000, însă doar dacă le includem și pe cele ale foștilor angajați ai Ministerului Apărării și Ministerului de Interne.
Altfel, fără acestea, la nivelul lunii aprilie, numărul de pensii speciale a fost de 10.269, cei mai mulţi, respectiv 5.227, fiind foștii magistrați, beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Iar pensia medie pentru foștii magistrați ajunge la 21.524 de lei.
Dar guvernul vrea să schimbe „regulile jocului”, mai ales la Presiunea Comisiei Europene. Astfel, în viitoarea lege a pensiilor speciale se preconizează ca niciuna să nu mai depășească venitul avut în activitate, se va mări, treptat, vârsta de pensionare, iar vechimea în muncă va fi calculată doar pentru anii munciți în domeniu și nu se va cumula cu cea din alte locuri de muncă.
Dar schimbările preconizate au dat semnalul unui adevărat exod spre pensionare al magistraților, pentru a beneficia încă de actuala lege specială ce li se aplică.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
În acest context, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Daniel Grădinaru, spune că, în prezent, din aproape 7.000 de posturi de magistrați, sunt ocupate aproximativ 5.000, fiind nevoie de încă 2.000 pentru a acoperi nevoile urgente de personal și a reduce volumul foarte mare de activitate existent acum în instanțe și parchete.
Sute de judecători și procurori care au împlinit 25 de ani vechime s-au grăbit să iasă la pensie, înainte de a fi făcute modificări la vârsta de pensionare. Astfel, s-au creat serioase perturbări în activitatea instanțelor din cauza volumului mare de muncă pentru cei rămași în sistem.
Președintele CSM spune că situația este și acum foarte gravă în instanțe, unde este o criză majoră de personal, mai ales după ultimele pensionări, iar judecătorii rămași nu fac față fizic volumului foarte mare de dosare.
,,Acesta va fi un efect, dacă nu suntem atenți și nu facem ceva ca să ocupăm locurile și să promovăm și profesia asta de magistrat, să fie atractivă, că și aici este o problemă. În condițiile actuale, aici se va ajunge, pentru că nu o să ai capacitatea fizic să judeci aceste dosare.
Se vor acorda termene din ce în ce mai lungi și, într-adevăr, se vor ajunge, probabil, la ani de zile. Oricum, acum instanțele sunt într-o situație destul de gravă chiar”, a spus Daniel Grădinaru, conform gandul.ro.
Președintele CSM a dat ca exemplu situația de la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde 80% dintre judecători ar putea să ceară pensionarea pentru că îndeplinesc condițiile legale actuale. În plus, accesul în magistratură durează mai mult decât înainte, cursurile INM fiind de 3 ani, în loc de 2. În plus, de doi ani nu s-a mai organizat concurs pentru admiterea în magistratură.
,,La Înalta Curte, nu mai spun, vedeți că încercăm să ocupăm locurile și se pensionează alți colegi, între timp. Oricum, și la instanțele mai mici sunt probleme, pentru că nu am avut admitere la magistratură doi ani.
Acum, cursurile durează doi ani la Institutul Național al Magistraturii (INM), pe legea nouă, urmează să fie de trei ani, deci se încetinește și mai mult procesul acesta de recrutare. Promovarea am reușit să o facem cât de cât, dar la noi, la judecători, nici nu poți să promovezi la tribunale și de la tribunale la curți.
La Înalta Curte, cum spuneam, aceasta este situația, în acest moment, și de aceea aceste inițiative n-au fost deloc bine văzute și nu au făcut decât să-i determine și pe alți magistrați să ia decizia să se pensioneze, ca să fie mai siguri că îndeplinesc toate condițiile”, a atras atenția președintele CSM, conform sursei citate.
Legat de predictibilitate, nu numai în ce privește pensiile și salariile magistraților, ci și ale tuturor categoriilor profesionale, președintele CSM spune că o reformă trebuie făcută, dar este necesar fie gradual și să nu producă discriminări.
