Un fost jucător al lui Gică Hagi este de nerecunoscut. Cum a ajuns pe șantier. Drama sa este de nedescris

Drama unui fost jucător al lui Gică Hagi l-a aruncat pe acesta pe șantier. După ce s-a retras din fotbal pe baza mai multor considerente, acesta a ajuns să lucreze în construcții, toate astea după ce a fost lovit de un eșec pe piața imobiliarelor. Acesta răspunde mai multor întrebări în cadrul inteviului acordat pentru cei de la playsport.ro.

Jucător al lui Gică Hagi, a ajuns pe șantier

După ce a pierdut toți banii, Iulian Mamele în vârstă de 35 de ani a ajuns să lucreze pe șantierul cu care firma tatălui său are contract. Acesta s-a retras din fotbal la vârst ade 32 de ani, vârstă la care alți fundași se gândesc la noi contracte. Pe atunci, Mamele pierdea imaginea, toți banii din cariera sa și inclusiv mama. O poveste care ar trebui să lase de gândit multor oameni, atunci când consideră că soarta este nedreaptă cu ei. Și totuși, acesta a reușit să se ridice și probabil o va mai face ori de câte ori va fi nevoit.

În cadrul interviului acordat celor de la playsport.ro, după cele peste 200 de meciuri jucate, acesta a fost găsit pe șantier, acolo unde se ocupă de băieți, unde administrează diferite probleme ale șantierului dar și ale echipei de muncitori. Șantierul l-a găsit total nepregătit din punctul de vedere al programului. Dacă atunci când făcea carieră în fotbal, acesta se trezea la 8 dimineața, mergea la antrenament și după-amiaza dormea, pentru a ajunge pe șantier, este necesar să se trezească la ora 6 dimineața, iar la început, în pauza de masă, dormea în mașină.  Iulian povestește că rar adoarme după orele 21:00.

Fostul jucător povește în cadrul interviului cum a ajuns să piardă toți banii.

”Inițial am încercat să fac un proiect de casă la Domnești, am luat un teren împreună cu un asociat, un prieten, nu a mers treaba, însă am învățat foarte multe treburi. Mi-a fost foarte greu. Toți banii mei pe care i-am câștigat în fotbal i-am investit în această afacere care a eșuat. Știi cum se spune, ai câștigat experiență. E adevărat, dacă nu treceam prin grăutățile alea, acum nu știam să gestionez și să am 15 oameni în subordine. Eu tânjeam după lucrul ăsta, aveam prieteni care lucrau în construcții și vedeam cum oamenii vin la ei, „șefu’ pot să fac aia, cum merge aici?” M-a motivat și mi-a plăcut foarte mult. Îmi petreceam foarte mult timp pe șantier. Lumea cataloghează muncitorii ca fiind oameni de ultimă speță. Eu vreau să le ofer mult mai mult respect celor care lucrează în șantier, fără ei nu putem avea o locuință. La fiecare colț de stradă răsare un bloc și, în mod ciudat, oamenii care ridică blocurile sunt subestimați, când ar trebui apreciați.”

Mai devreme am asistat la o scenă. Ești cu echipa ta la masă și tu, șeful de brigadă, ai fost cel care ai servit. Ai adus platourile, ai organizat totul, de la tacâmuri până la coșurile cu pâine.
Mulți meseriași au plecat în străinătate, dar să știi că am observat o chestie, oamenii din șantier, care par duri, au nevoie de afecțiune. Le-am ascultat poveștile, mulți au crescut la casa de copii, le-au murit părinții, au fost abandonați și au avut greutăți, nu au găsit unde să stea. Pe șantier sunt și oameni care au patru clase și care au terminat liceul și cu două facultăți. Mai nou și fotbaliști (râde). Interesul meu este ca ei să vină cu drag la muncă. Eu când mă duceam cu silă la antrenament, crede-mă că mă gîndeam la transfer, să plec de la echipa respectivă, iar randamentul meu scădea.

Mi-ai spus că ai răbdare să le asculți poveștile, însă eu știu că tu ai puterea să le și înțelegi, pentru că, la rândul tău, ai avut o viață dificilă
Am crescut într-o familie cu cinci frați, eu fiind cel mai mare, muncea doar tata, el era sudor. Îți dai seama ce salariu avea pentru a putea întreține cinci copii. Țin minte că dormeam trei inși în pat și eram, deja, mari. Întodeauna mi-a plăcut să nu uit de unde am plecat. Din postura mea, fiind cel mai mare dintre frați, a trebuit să-mi asum o responsabilitate, să am grijă de ceilalți. Cu ajutorul lui Dumnezeu, ușor, ușor, să știi că am reușit să mă pun pe linia de plutire și să ne fie, cât de cât, bine.

Debutul în Liga I la Chiajna

Fostul jucător al lui Gică Hagi , ajuns pe șantier, povestește cum din liga a treia a promovat până în Liga I alături de chiajna, deși acest lucru s-a întâmplat destul de târziu din cauza  accidentărilor. Venind de la Mogoșoaia, de unde nu era lăsat să plece Iulian Mamele a evoluat alături de Chiajna timp de cinci ani. Acesta recunoaște că antrenamentele cu Reghecampf  l-au ajutat foarte mult, considerându-l cel mai bun antrenor cu care a lucrat.

”Perioada cu Reghecampf m-a ajutat foarte mult. Cred că a fost cel mai bun antrenor alături de care am lucrat. Încerca să-ți ofere cele mai bune condiții, iar când faci acest lucru, tu, ca antrenor, poți să ceri foarte mult de la jucători.”

Faptul că după fiecare meci făcea perfuzie cu un complex de vitamine, l-a ajutat foarte mult. Acesta mai povește că Reghecampf nu le dădea voie jucătorilor să facă ce vor ei, astfel că în deplasări primeau cele mai bune condiții pentru a da cel mai bun randament pe teren. Acest stil de viață sportiv făcea diferența între el și ceilalți jucători, cuprinși de euforia de după meciuri, astfel că mulți mergeau în cluburi unde se accidentau.

Deși nu a merg cu Reghecampf la Steaua, acesta a ajuns la Pandurii, echipă alături de care a jucat în Europa League.

”O echipă fără presiune, cea mai bună în care am jucat, am fost vicecampioni, după Steaua și, probabil, dacă aveam un preparator fizic ne băteam, țineam mai aproape de ei. Petre Grigoraș era un altfel de antrenor, libertin, după perioada cu Reghe de la Chiajna, la Pandurii, nici măcar la antrenamentele din cantonamente nu transpiram. Și mi-a fost greu, însă a trebuit să mă adaptez, Grigoraș se baza mai mult pe tehnică, pe viteză. Chiar și echipa era de așa natură, plină de mingicari. Maxim, Răduț, Nistor… Grigoraș a plecat și, din nefericire, a venit domnul Pustai.”

Părerea fostului fotbalist despre Pustai, nu este una tocmai bună, considerându-l cel mai nepregătit antrenor de Liga I.

”O spun fără niciun fel de remușcare, mi se pare cel mai nepregătit antrenor din Liga 1. Nu are stofă și cred eu că, în momentul acela, a fost depășit. Rezultatele au fost datorită domnului Grigoraș. Poate eram eu prea pretențios, veneam după Reghe și Grigoraș, însă,  după ce a fost numit dânsul, am decăzut.”, adaugă Iulian Mamele, în cadrul interviului care poate fi regăsit în totalitate pe playsport.ro.