Multe povești de succes au pornit de la un simplu vis, iar mulți dintre antreprenorii astăzi nici măcar nu sperau la început că pasiunea lor îi va inspira, la un moment dat, și pe alții. Astăzi vorbim despre cei care au pus bazele micilor afaceri din țara noastră și care și-au „extis“ ideile prin franciză. Cele mai multe businessuri sunt în domeniul alimentar, însă exemple notabile vin și din rândul businessurilor mici, în sectoare precum cel al divertismentului. Iată top 7 francize în care românii aleg să investească.
Vrei să începi un business și nu știi de unde să începi? Poveștile unor antreprenori de succes ar putea reprezenta un bun punct de plecare, întrucât ți-ar putea oferi doza de inspirație și motivație de care ai nevoie.
În prezent, există numeroase francize în care românii aleg să investească, iar noi îți vom vorbi astăzi, pe scurt, despre 7 dintre ele. Rămâne la latitudinea ta dacă vei aprofunda sau nu istoria lor. Cele mai multe dintre businessurile pe care vi le vom prezenta sunt în domeniul alimentar, unul cu tradiţie în ceea ce priveşte extinderea în franciză.
Mulți dintre antreprenorii despre care veți afla în rândurile de mai jos au bătut deja palma cu primii francizaţi, în timp ce alţii încă tatonează această variantă de expansiune. În continuare găsiți top 7 afaceri care au ales modelul dezvoltării prin franciză.
1. L’Amande – Desserts sans gluten (Bucureşti)
După ce a lucrat nu mai puțin de 18 ani în industria asigurărilor de viață, Daniela Alecse s-a gândit că a venit momentul să pună bazele propriei sale afaceri. În urmă cu aproape opt ani, aceasta a descoperit că are intoleranţă la gluten şi a fost nevoită să-și schimbe regimul alimentar. Astfel, propria sa experiență a impulsionat-o să deschidă L’Amande – Desserts sans gluten, o cofetărie specializată în produse fără gluten.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Dacă inițial comercializa doar eclere, amandine și câteva feluri de fursecuri, acum în cofetărie se găsesc peste 20 de tipuri de prăjituri, împărţite în două categorii – fără gluten şi fără lactoză. Pentru a-și duce afacerea la un alt nivel, Daniela Alecse a ales să francizeze businessul L’Amande, care a pătruns astfel și în alte orașe din țară.
Printre avantajele francizei, sunt accesul la o gamă variată de produse şi reţete – prăjituri, patiserie, brutărie, totul fără gluten; training iniţial şi ongoing – primeşti tot suportul şi know-how-ul din partea francizorului atât înainte de lansare, cât şi pe durata contractuală, acces la reţeaua de furnizori“, se arată pe site-ul afacerii.
Citește și: Tainele de după cortina succesului afacerilor de familie. SPECIAL
2. Bear King (Târgu Mureş)
Ideea unui restaurant specializat în wurstgeri le aparține lui Vlad Mihail şi Darius Lumperdean, care au adus cârnații specifici Germaniei și Austriei și în România, în 2019. Wurstgerii comercializați sunt aduși chiar din Austria, în vreme ce chiflele sunt produse local, iar berea este produsă local, ori adusă din Germania.
Pentru a-și consolida poziția în piață și pentru a duce mai departe povestea Bear King, cei doi antreprenori și-au propus să se extindă atât cu spaţii proprii, cât şi prin francizarea conceptului.
3. Bikkla (Lacul Roşu, jud. Harghita)
La începutul anului 2018, Aaron Balazs, originar din Gheorgheni, judeţul Harghita, se gândea să se mute definitiv în Austria împreună cu soția sa, însă câteva luni mai târziu a fost „lovit“ de o idee de business. Așa a apărut brandul Bikkla, un centru de închiriere biciclete electrice. Afacerea a crescut step by step, iar în prezent, în centrul de la Lacul Roşu sunt disponibile 20 de biciclete electrice. Antreprenorul plănuiește însă ca în câțiva ani să vândă 120 de biciclete electrice sub brandul Bikkla.
4. Captain Bean (Cluj-Napoca)
Facultatea îl pregătea pe Bogdan Pandea să devină contabil, însă pare-se că viața avea alte planuri pentru el. În urma unui curs de antreprenoriat pentru tineri, traseul profesional al acestuia s-a schimbat, pornind de la zero dezvoltarea unui lanţ de cafenele sub brandul Captain Bean în Cluj-Napoca. În prezent, reţeaua Captain Bean număra opt locaţii proprii şi una în franciză, tânărul având planuri ambiţioase de extindere.
Pentru cei interesați, taxa de franciză pentru Captain Bean este de 5.000 de euro, sumă care include training, sprijin, design și tot know-how-ul echipei de dezvoltare. Echipamentele, însă, sunt achiziționate de francizori.
5. Ceramic Cafe (Cluj-Napoca şi Bucureşti)
După ce a locuit vreme de 10 ani în Canada, Corina Ilea s-a întors în 2016 în România, stabilindu-se în Cluj-Napoca. Aici, ea a deschis prima cafenea Ceramic Cafe, un concept de local unde cei care vin să își bea cafeaua pot alege un obiect din ceramică pe care să îl picteze după dorința proprie. Clienții au la dispoziție 30-40 de produse, printre care căni, boluri, vaze, farfurii și chiar vase pentru mâncarea animalelor de companie.
Cu toate că în prezent se concentrează pe cele două spații deja deschise, fondatoarea Ceramic Cafe plănuiește să se extindă, chiar şi în sistem de franciză.
6. Coffee Bike (Bucureşti)
Povestea Coffe Bike îl are în centru pe Adrian Bîlă, iar conceptul de franciză funcţionează în sens invers faţă de alți antreprenori, întrucât el însuși este francizat pentru businessul Coffee Bike. Adrian a descoperit cafeneaua mobilă în Germania și a adus-o pe piața locală în anul 2015. De atunci și până în prezent, Coffee Bike a ajuns la 14 unități în România, două în proprietate şi 12 date în sistem de franciză.
Franciza se oferă în două moduri: fie se cumpără direct cafeneaua pe petru roţi pentru suma de 21.000 de euro, fie se închiriază bicicleta, ceea ce înseamnă un cost de 11.000 de euro.
7. Glazurai (Iaşi)
Glazurai, „fratele mai mic“ al reţelei de magazine cu deserturi tradiţionale Cuptorul Moldovencei, a apărut la inițiativa lui Radu Hriţcu și a Nicoletei, care, după ce au dezvoltat un lanţ cu şase magazine cu acest specific, au gândit un concept special pentru a putea fi francizat, întrucât primiseră multe solicitări în acest sens.
Glazurai este un brand de magazine unde tot dulciurile se află în centrul atenției, acestea fiind însă ambalate şi vândute diferit, sub formă de cadouri.
