19:30
O lege care permite șoferilor să circule pe drumurile expres cu 120 de km/h în loc de 100 a trecut recent de Parlament și merge la promulgare. Mulți șoferi români însă ar putea însă argumenta că este o lege care nu este aplicabilă, nefiind în România drumuri de acest tip. Experiența autostrăzilor a arătat însă că și dacă în perioada următoare se vor face astfel de drumuri, căile de ieșire și de intrare pot să fie nesigure. Titi Aur, fost șofer de raliu și expert în conducere defensivă, a povestit în exclusivitate pentru impact.ro care sunt provocările unei astfel de inițiative.
În primul rând principala problemă este o mai veche meteahnă a românilor de a considera că pot adapta anumite reguli în avantajul lor. În cazul autostrăzilor, ieșirile de urgență au început, în timp, să fie folosite uzual de către șoferi care nu aveau nici o urgență, iar firmele de transport călători au amplasat chiar stații de maxi-taxi. Toate acestea în condițiile în care pe și așa puținele autostrăzi din România se circulă cu o viteză de 130 km/h. Totul va depinde și în cazul drumurilor expres de respectarea legislației.
„În primul rând în România nu avem drumuri expres în România. Primul care urmează să fie este Craiova-Pitești. Drum expres înseamnă conform definiției, acel drum care se apropie de autostradă, toate condițiile de autostradă, cu acea bandă de urgență și cu toate intrările și ieșirile făcute ca la carte. Întrebarea este dacă e bine sau nu cu 120 de km/h pe drumul expres? Dacă vom avea cu adevărat drum expres, da este foarte bine.” a început argumentația Titi Aur.
Din păcate însă experiența cu puținele autostrăzi din România ne arată că românul este inventiv și a găsit o modalitate să între pe autostradă fără să ocolească până la intrarea legală. Ba chiar să transforme infrastructura de mare viteză într-una locală.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Din păcate noi avem mari probleme, avem autostrăzile cele mai ciudate. A1, ieșire din București, este singura autostradă din Europa în care avem stație de maxi taxi, pe autostradă. Autostrada A3, de la București până la Ploiești, avem o ieșire și jumătate regulamentară, o jumătate de ieșire total neregulamentară, trei sau patru ieșiri cel puțin ciudate. Parapeți lipsă, bandă de asfalt către dreapta, și mașinile care fac la dreapta, sau intră de pe acea bandă de asfalt pe banda de urgență, autostradă nou construită.
Avem tronsonul de la Sibiu la Deva, unde vom găsi, cinci, șase, șapte ieșiri, cu indicator de ieșire către București și Sebeș, sau București și Deva, dar același indicator sau aceeași ieșire de șase, șapte, opt ori. Parcă suntem bătuți în cap. Nu stim să le marcăm, nu ști să le restricționăm la ieșirile ciudate. De ani de zile maxi taxi oprește, vin cetățenii dij comunele învecinate, lasă mașinile undeva, și vin la autostradă.
Dacă drumul expres va fi în același fel făcut, adică cu diferite derogări, viteza de 120 de km/h este prea mare. Dar dacă va fi făcut conform standardului atunci, da este foarte corect să avem și o lege.” mai spune specialistul.
Problema esențială este că toate aceste nerespectări de reguli și legislație fac din țara noastră una dintre cele mai nesigure în ceea ce privește circulația rutieră. Zilnic asistăm la tragedii pe drumurile din România dar în loc să se revolte societatea și autoritățile par să se fi obișnuit cu situația.
„România este pe locul 1 la accidente pe șosea, locul 1 la victime, la orice ne-am raporta suntem campioni la victime. ca să reducem numărul de victime ar trebui să înțelegem că avem o problemă. Noi nu considerăm asta. Autoritățile să înțeleagă că suntem într-un război continuu, că ne uităm acum că se moare în Ucraina. La noi se moare zi de zi și de 15 ani suntem pe locul 1. Proiectele de lege care apar la noi nu sunt într-o idee lineară care să ducă undeva. Teoretic există un dirijor, se numește Consiliul Ministerial pentru Siguranță Rutieră, unde vin reprezentanți de pe la toate ministerele, așa ar trebui. Ar trebui să se ducă fiecare la ministerul lui și să implementeze ce se discută acolo. Nu se întâmplă niciodată nimic.” spune Titi Aur.
Exemplele din străinătate sunt de urmat și în cazul României, care nu este prima țară care se confruntă cu problema tragediei de pe autostrăzi.
„Franța era, pe timpul lui Jacques Chirac, în 2003 sau 2004, pe primul loc la numărul de morți în Europa. Avea peste 7000 pe an, și atunci s-a declanșat operațiunea denumită Prioritate națională- Siguranța Rutieră. În timp de 7 ani a scăzut la jumătate, astăzi sunt la 2500 de morți, având de 3 ori populația și circulația mai mare ca la noi.
Suedia, acum 25 de ani aveau peste 700 de morți în accidente de circulație, Suedia are cam același număr de permise ca și noi și circulă mai mult ca noi. Au ajuns în 25 de ani prin programul numit Vision Zero, au ajuns anul trecut la 180 și ceva, noi avem de 10 ori mai mult ca ei. Suedia are și un 0, în 2019 în România au murit 140 de copii în accidente de circulație, în Suedia au murit 0.” a mai precizat expertul.
Acesta a mai precizat că multe proiecte de lege dovedesc incompetența celor care legiferează cum a fost proiectul legislativ privind semnalizarea radarelor care ar trebui să îi surprindă pe șoferii care depășesc viteza legală.
Statul român ar putea recupera anual 3 milarde 300 de mii de euro pe care îi cheltuie de la buget , anual, dacă ar pune în aplicare o lege pentru educație rutieră care prevede cursuri de conducere defensivă. Doar prin programe de educație se pot evita situațiile în care șoferii se aventurează în a nu respecta legea și se produc tragedii care plasează România pe locul 1 la victime. Deocamdată această lege nu are norme de aplicare, norme pe care ar trebui să le contureze Ministerul de Interne.
Din păcate Consiliile Județene sau autoritățile locale nu pot interveni în stațiile de maxi taxi sau alte nereguli de pe autostradă. Doar Ministerul Transporturilor are autoritatea de a face astfel de verificări.
