Românii cu rate la bănci sunt din ce în ce mai presați pe măsură ce IRCC ajunge la aceleași valori cu ROBOR anul trecut. ROBOR la 3 luni este pe un trend descrescător, a scăzut joi la 6,93% pe an, de la 6,95% pe an, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Ultima dată când indicele a avut acest nivel a fost pe 12 iulie 2022. În același timp IRCC urmează să crească din nou de la 1 aprilie. Impact.ro a stat de vorbă pe parcursul anului trecut cu mai mulți specialiști care au avertizat asupra faptului că trecerea la IRCC este ireversibilă și că este doar o tehnicalitate faptul că acest indice este actualizat trimestrial și pare că este o dobândă mai stabilă în fața inflației.
Analiștii financiari avertizau că în 2023 IRCC se va dubla, însă Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor este în continuare o variantă mai stabilă datorită metodei de calcul și a unui decalaj de timp față de ROBOR. Ce este de reținut însă pentru cei care vor să facă trecerea la IRCC este că nu mai pot reveni la ROBOR dacă acesta începe să scadă.
„Dacă nu crește ROBOR-ul, dacă va rămâne la acest nivel, până la sfârșitul anului avem un IRCC de 4,6% versus un ROBOR de aproape 8%. Dar și ROBOR-ul va mai crește, pentru că este o perioadă de creștere a dobânzilor. Singurul lucru pe care îl vedem acum este că IRCC-ul fiind decalat cu două trimestre la calcul atunci acest 4,06% va fi 5,7% de la 1 ianuarie și în lumina noilor creșteri de dobândă cheie, poate să ajungă la 7,25% în aprilie.
Acum avem o dobândă cheie de 6,25%, băncile se pot împrumuta de la BNR cu 7,25%, aceasta fiind politica de creditare, ori între ele se împrumută cu diverse dobânzi, până în 7,25%, de ce s-ar împrumuta mai scump dacă pot să se împrumute de la BNR cu 7,25%. Așa se calculează IRCC, făcând o medie la aceste tranzacții efective, dobânzile cu care se împrumută băncile între ele, făcând o scadență pe trei luni.
IRRC tot este mai stabil decât ROBOR-ul, se poate întâmpla să îl depășească pe o perioadă foarte scurtă, atunci când încep să scadă dobânzile, ceea ce nu este cazul acum și nu cred că va fi cazul în un an de zile. Să sperăm că nu mai mult.”, a explicat Irina Chițu.
Specialistul mai preciza că trecerea la IRCC, refinanțarea, sau chiar plata în avans a împrumutului nu trebuie privite ca soluții care pot fi aplicate doar separat pentru a scăpa de dobânzile mari.
„Băncile cresc la ofertele noi dobânzile fixe, dacă avem o dobândă cheie acum de 6,25%, își asumă un risc foarte mare să dea o dobândă fixă pe următorii 3 ani de 6%, e clar că și acestea cresc, dar în continuare încă mai este o soluție bună, o dobândă fixă pe următorii 3 ani sau 5 ani. Dacă scad dobânzile peste un an faci refinanțare din nou. Ideea este că refinanțarea la aceeași bancă nu presupune nici un cost, este un credit nou, dar nu presupune evaluare, notar, costuri suplimentare. Dacă te duci către o altă bancă trebuie făcute calcule, s-ar putea diferența de dobândă chiar să merite un cost suplimentar de 2-3000 de lei pe care îl plătești pentru o evaluare sau notar ca să îți refinanțezi creditul.
Cu o dobândă fixă îți cumperi confort și liniște știind clar care este rata pe următorii trei ani decât dobânzi care tot cresc din 3 în 3 luni.”, spune Irina Chițu.
Emilian Duca consideră că sfaturile privind alternativele pe care le au debitorii privesc soluții pe termen scurt și nu oferă garanții ci sunt doar un pariu care poate fi pierdut sau câștigat pe termen lung. Deocamdată cei care au avut credite a căror dobândă se calculează în funcție de IRCC nu au resimțit la fel de puternic creșterea dobânzilor. Acest fapt însă, nu este decât o consecință a modului în care se modifică acest indice, adică cu o întârziere față de ROBOR.
„EURIBOR are sens și va fi utilizat de către bănci în măsura în care sunt împrumuturi în valută, euro. În momentul de față au fost relativ stabile, în sensul în care s-a păstrat de către BNR nivelul cursului de schimb.
În ceea ce privește ceilalți indicatori, ROBOR și IRCC, aceștia sunt strâns legați, doar că diferă momentul în care se manifestă creșterile. Dacă ROBOR-ul crește se observă imediat, în schimb, IRCC-ul are creșteri dar aceste creșteri sunt decalate cu câteva luni de zile față de ROBOR. Cea mai proastă situație este cea în care în perioada următoare ar scădea ROBOR-ul, și în momentul în care treci la IRCC, vine și creșterea de la IRCC.
În situații de criză astfel de pariuri pot să nu conducă la efectul scontat, adică trecerea de la calculul dobânzii pe bază de ROBOR la IRCC. Acesta din urmă a fost creat și marketat ca fiind un indice mai favorabil debitorilor și ar fi trebuit, pentru cei care au luat credite în care dobânda este calculată pe baza acestui indicator, nivelul dobânzii să fie ceva mai scăzut decât în cazul celor care au dobânzi la care actualizarea se face în funcție de ROBOR”, a declarat consultantul Emilian Duca.