SPECIAL

SPECIAL. Riscurile actuale ale unui posibile nimiciri nucleare. Ce fac țările deținătoare de arme atomice

Dan Mlădinoiu 02.10.2021, 14:15
SPECIAL. Riscurile actuale ale unui posibile nimiciri nucleare. Ce fac țările deținătoare de arme atomice

Atât de temut în timpul Războiului Rece, un eventual război atomic complet s-a dovedit a fi o amenințare atât de înfricoșătoare pentru viitorul umanității, încât marile puteri nucleare s-au abținut de la utilizarea armelor nucleare.

Care sunt riscurile unui război nuclear

Și totuși, odată cu dezvoltarea extraordinară a acestei tehnologii, din ce în ce mai multe țări profită, amenințând cu declanșarea unui atac devastator. Există riscul ca una dintre ele să cedeze în fața iresponsabilității unui fanatic dispus să facă orice pentru a-și impune viziunea asupra lumii.

Momentan, principalele primejdii  ale utilizării armelor nucleare provin din Coreea de Nord, care tocmai a efectuat cu succes mai multe teste nucleare, incluzând o bombă de 80 până la 120 kt la 3 septembrie 2017, și din Iran, despre care se presupune că  dezvoltă armament sub masca unui program civil pentru producerea de energie electrică din energie nucleară. Aceste arme atomice ar putea fi utilizate împotriva Coreei de Sud, Japoniei, Statelor Unite (pentru Coreea de Nord) respectiv, Israel și Arabia Saudită (pentru Iran).

Care sunt riscurile unui razboi nuclear
Care sunt riscurile unui razboi nuclear

Cu toate acestea, pericolul planetar ar putea veni mai degrabă din Statele Unite și Marea Britanie, care își rezervă dreptul de a efectua „lovituri nucleare preventive”, în principal împotriva Rusiei, acuzată , uneori pe drept, de multe provocări. Asemenea creșteri majore ale tensiunilor geopolitice din lume cântăresc greu asupra viitorului umanității ce a intrat într-un nou război rece, având ca protagoniști puteri  precum Statele Unite, China, Rusia, Israel, India. Pakistanul își consolidează capacitatea de descurajare odată cu apariția a două noi blocuri: Statele Unite și Europa împotriva Rusiei, Iranului și Chinei.

În cele din urmă, pandemia COVID-19 a alimentat tensiunile dintre Statele Unite și China, până la punctul în care  prima putere mondială a declarat la începutul lunii mai a anului trecut  că își va tripla arsenalul nuclear de descurajare.

Amenințarea strategiei americane

Statele Unite, ancorate într-o politică intervenționistă, au păstrat întotdeauna posibilitatea de a efectua lovituri nucleare preventive. Aceasta „a fost politica noastră de mult timp și face parte din planurile noastre pentru viitor”, a declarat secretarul apărării SUA la sfârșitul lui septembrie 2016 la baza aeriană Kirtland (New Mexico), care găzduiește un centru de cercetare atomică.

O astfel de doctrină este deosebit de riscantă, potrivit senatorului democrat Edward Markey: „Riscul războiului nuclear amenință serios supraviețuirea speciei umane. Din păcate, prin faptul că nu exclude să fie prima care folosește arme atomice, America ridică riscul unei escaladări nucleare neintenționate ”.

Puterea de foc nucleară a Rusiei

La începutul acestui an, Rusia a fost echipată cu o rachetă balistică intercontinentală grea numită „Sarmat” (sau Satana 2). Este o rachetă capabilă să lovească orice regiune de pe Pământ cu o putere de foc devastatoare și de neegalat.

Ea poate transporta până la 10 focoase nucleare mari sau 16 focoase mici ce pot lovi fiecare câte o țintă. Aceste focoase sunt arme termonucleare, ceea ce înseamnă că folosesc fuziunea nucleară mai degrabă decât reacția de fisiune nucleară utilizată într-o bombă atomică. Astfel, devin mult mai distructive decât bombele aruncate asupra orașelor Nagasaki și Hiroshima la sfârșitul celui De-al Doilea Război Mondial.

Racheta de 100 de tone, lungă de 35,5 metri și diametru de 3 m, are o putere totală de cel puțin 7,5 Mt de TNT, suficientă pentru a transforma o țară de dimensiunea Franței într-un deșert nelocuibil.

Ceasul Apocalipsei

Amenințarea distructivă a lumii este ilustrată, mai ales, de Ceasul Apocalipsei (Doomsday Clock). Creat în 1947, la scurt timp după bombardamentele atomice americane din Japonia, a fost actualizat în mod regulat de atunci de către membrii Buletinului oamenilor de știință atomici (BAS) cu sediul la Universitatea din Chicago. Posibilitatea unui război nuclear planetar a contribuit simbolic foarte mult la reducerea numărului de minute rămase omenirii înainte de distrugere. În 2012 indica ora 23:55, cu doar 5 minute înainte de sfârșitul lumii.

Renata Dwan, directorul Institutului Națiunilor Unite pentru Cercetarea Dezarmării, a avertizat în mai 2019 că toate statele posesoare de arme nucleare le modernizează, crescând exponențial riscul unei catastrofe finale.

Consecințele unui războiului atomic

În septembrie 2019, cercetătorii de la Princeton’s Science and Global Security Program au lansat un videoclip care arată „efectul de domino” al utilizării unei singure arme nucleare tactice (cu randament redus). Proiectul de studiu, numit „Planul A”, rezumă într-un filmuleț edificator, consecințele unei decizii nebunești între cele două superputeri nucleare: NATO și Rusia.

El este motivat de necesitatea de a evidenția consecințele potențial dezastruoase ale planurilor actuale de război nuclear ruso-american. “Riscul unui conflict nuclear a crescut dramatic în ultimii doi ani, deoarece Statele Unite și Rusia au abandonat tratatele de lungă durată privind controlul armelor nucleare, inițiind dezvoltarea unor noi tipuri de dispozitive  și extinzând circumstanțele în care ar putea să le utilizeze “, spun cercetătorii care lucrează la acest Plan A.

Conform acestui scenariu, 34,1 milioane de oameni ar muri în Europa în mai puțin de 5 ore (marea majoritate în mai puțin de 45 de minute). Se estimează că alte 57,4 milioane de persoane ar fi grav rănite de explozii.

Cum ar arăta un astfel de scenariu catastrofal

În câteva ore, 34 de milioane de oameni ar fi uciși de efectul direct al exploziilor nucleare.

Incendiile colosale și incontrolabile generate de bombe ar trimite 9 milioane de tone de funingine în atmosferă. În mai puțin de 50 de zile, întreaga planetă ar fi afectată de cenușă.

Timp de un deceniu, razele Soarelui ar fi apoi parțial filtrate. Rezultat: temperatura planetei ar scădea cu 1,25 ° C în primii trei ani; precipitațiile globale ar scădea cu 10% în decurs de doi până la patru ani după eveniment; înghețurile ar fi mai frecvente.

Fotosinteza florei mult slăbită. Agricultura ar fi grav afectată și, implicit, resursele alimentare pentru întreaga omenire. Într-adevăr, ciclurile agricole ar fi cu siguranță  date peste cap din cauza efectului combinat de răcire, al precipitațiilor diminuate și a scăderii intensității razelor solare la suprafața pământului. Acest lucru ar duce la întreruperi repetate ale ciclurilor de creștere din cauza înghețului.

Nu în cele din urmă, scenariul este însoțit de o pierdere generalizată și de amploare a ozonului stratosferic cu consecințe semnificative chiar și pentru populațiile foarte îndepărtate de zona de conflict.

Iarna post-atomică

Iarna nucleară este consecința planetară cel mai adesea avansată pentru a avertiza împotriva consecințelor unui masiv război atomic. Conform acestei viziuni, Pământul ar fi apoi învăluit într-un ecran de praf radioactiv, împiedicând energia solară să ajungă la oameni pentru o perioadă lungă de timp, care, în cele din urmă, ar duce la extincția speciei umane.

Încă din 1982, studiile rusești și americane au evocat consecințele loviturilor nucleare: mai mult decât radioactivitatea ridicată și daunele provocate de explozii, omenirea se poate teme mult mai mult de o iarnă atomică, după cum ilustrează cercetările a doi oameni de știință americani., Alan Robock și Owen Brian Toon.

Deși se vorbește adesea despre un război la scară între Rusia și Statele Unite, ar fi suficient un conflict regional între India și Pakistan, care își dispută de mult  regiunea Kashmir, cu un schimb de 50 de lovituri reciproce, însemnând doar 0,4%, din forța distructivă totală, ale arsenalului nuclear mondial, ca să amenințe 1 miliard de oameni cu înfometarea.

Efecte: întreaga economie și viața normală a locuitorilor care ar fi victimele unui astfel de atac nu ar mai fi posibile, ducând cu siguranță la revolte, jafuri, foamete și potențial milioane de morți. Țara atacată nu va avea atunci altă opțiune decât să capituleze fără să fi putut lupta.

Astfel de arme și strategii militare au existat deja în timpul Războiului Rece din URSS, însă acestea sunt acum în curs de dezvoltare și în China, Coreea de Nord, Iran, potrivit unui raport declasificat al SUA din 2019, ce solicită punerea în aplicare a măsurilor de protecție împotriva acestor terifiante arme de distrugere în masă. (sursa: ourplanet.com)