16:51
De astăzi începe Postul Paștelui pentru creștinii ortodocși. Timp de 48 de zile, credincioșii vor renunța la a mai mânca produse de origine animală – carne, lapte, brânză, ouă – și vor consuma doar produse de origine vegetală. Postul Mare este considerat cel mai dificil post din tot anul. Însă chiar și așa, mulți dintre cei care îl țin, ajung ca la finalul său să constate că au cu câteva kilograme în plus. De ce se întâmplă acest fenomen, dar și ce reguli alimentare trebuie să respectăm pentru a preîntâmpina acest lucru, ne explică specialiștii, în cele ce urmează.
Înainte de toate, trebuie specificat faptul că postul, în general, nu este doar despre renunțarea la mâncare, ci și despre adoptarea unei conduite spirituale adecvate, în care rugăciunile și faptele bune să primeze. În acest an, Paștele ortodox va fi pe 2 mai, iar în perioada 15 martie – 1 mai, credincioșii vor parcurge cel mai aspru post din întregul an. El durează 40 de zile, la care se adaugă săptămâna patimilor. Așadar, este împărțit în două perioade: Postul Păresimilor, care ține până în Duminica de Florii și Postul Paștelui, reprezentat de ultima săptămână, Săptămâna Mare.
În toată această perioadă cei care țin post vor renunța la tot ceea ce înseamnă alimente de origine animală, respectiv carne, brânză, ouă lapte și vor mânca doar produse de origine vegetală. Este imporant de știut că înainte de intrarea în post, dar și după terminarea sa, acomodarea organismului la noul regim alimentar trebuie făcută treptat, spun nutriționiștii.
”Este important să postim în așa fel încât, înainte de toate, să nu ne facem rău. Dacă discutăm strict de alimentație, vorbim despre a trece lin de la mâncarea de dulce la cea de post și mai apoi de la a trece de la mâncarea de post la cea de dulce. Aceste momente sunt importante pentru românii care ajung pe la camerele de gardă ale spitalelor de urgență. Și asta pentru că vorbim despre o mâncare diferită.”, a precizat, pentru Impact.ro, nutriționistul Florin Bălănică.
Deși postul ar trebui să reprezinte o purificare a organismului, în realitate nu puține sunt cazurile când organismul este supus unor excese mai mari decât afara sa. Acest lucru se întâmplă din dorința oamenilor de a suplini cantitatea de nutrienți necesară și astfel încep să mănânce mai mult și mai nesănătos.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]”Mâncarea de post presupune să eliminăm proteinele de origine animală, iar acest lucru nu trebuie să îl facem brusc. Aceste proteine de origine animală conțin aminoacizi esențiali, fără de care noi nu putem supraviețui. Acești aminoacizi noi îi înlocuim cu alt fel de aminoacizi. Proitenele de origine vegetală sunt proteine incomplete. Un adult poate să nu consume proteine de origine animală fără nicio problemă, dacă este sănătos și dacă alimentația lui este corectă.
Dacă este să discutăm despre greșeli nutriționale în post și despre ce ar trebui să mănânce românii în post, marea majoritate a lor consumă preponderent carbohidrați și grăsimi – covrigi, pâine, zacuscă, ulei, cartofi prăjiți – și de cele mai multe ori ies din post cu kilograme în plus.”, a mai spus medicul.
Și cum în post mulți oameni se orientează spre produsele pe bază de soia pentru că sunt mai ușor de preparat, este important de precizat că această legumă nu este tocmai foarte sănătoasă. Potrivit specialistului, soia reprezintă ” un fitoestrogen cu origine cel puțin discutabilă”, despre care se știe că în multe cazuri este modificată genetic. De aceea, în această perioadă este foarte important să alegem legumele care pot furniza nutrienții necesari organismului.
”Avem în tradiția populară câteva alimente de foarte bună calitate: fasolea verde, care se poate prepara foarte ușor fiartă sau la abur, cu mujdei de usturoi, cu pătrunjel și diverse alte condimente; avem fasolea boabe de culoare neagră – care nu aparține culturii noastre, dar pe care am adoptat-o și este foarte bogată în proteine. Putem să o consumăm făcăluită sau în ciorbă ori mâncare; ciuperca pe grătar sau sub formă de supă cremă, ori de tocăniță cu diverse legume alături. Dacă o și gătim cu supă, adică fiertură de țelină, păstârnac, pătrunjel, gustul va fi foarte bun. Nu în ultimul rând, vorbim de lintea verde sau năut, care fac parte de ceva vreme din meniul românului, ele nefiind în cultura românească, dar care sunt foarte bogate în proteină și pot să constituie o supă, o ciorbă, o salată de foarte bună calitate.”, a mai precizat medicul nutriționist Florin Bălănică.
De-a lungul celor 48 de zile de post, există și așa-numitele dezlegări la pește, când celor care postesc le este permis să mănânce produse din pește. În Postul Sfintelor Paști există două zile în care se dă dezlegare la pește, respectiv de Praznicul Bunei Vestiri, pe data de 25 martie și de Florii, în duminica dinaintea Paștelui, pe 25 aprilie. În Vinerea Mare, credincioșii țin post negru.
În acest an, Vinerea Mare este zi liberă, ceea ce înseamnă că românii vor avea 4 zile libere: 30 aprilie (Vinerea Mare), sâmbătă-1 mai, duminică- 2 mai și luni- 3 mai (a doua zi de Paște).
