Semne că ești în depresie. Când îți dai seama că e vremea să mergi la medic

Depresia este considerată a fi boala secolului în care trăim, pentru că tot mai multe persoane par a fi afectate de ea. Cei mai mulți dintre noi am recunoaște, probabil, depresia „clasică“: acel val de tristețe și disperare. Însă, potrivit specialiștilor, „depresia nu arată întotdeauna ca tristețe debilitantă“. Foarte mulți pacienți nu reușesc să recunoscă depresia în simptomele lor, iar rețetele pentru antidepresive au atins noi recorduri. În articolul prezent îți vom vorbi despre câteva semne care îți vor indica dacă trebuie sau nu să mergi la medic.

Semne că ești în depresie

Depresia este una dintre cele mai prezente boli ale mileniului trei, iar potrivit estimărilor făcute de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în anul 2017, aproximativ 350 de milioane de oameni de toate vârstele sunt afectați, iar 15% dintre noi suferă de depresie într-un anumit moment din viață.

De asemenea, specialiștii atrag atenția asupra faptului că depresia poate duce la suicid. La nivel mondial, în fiecare an se sinucid aproximativ 1 milion de persoane, iar un mare procent este reprezentat de cei care suferă de depresie.

Ce este depresia?

Depresia este o afecțiune din spectrul afactiv, care poate influența într-un mod negativ calitatea vieții. Cu alte cuvinte, depresia este o stare mentală de tristețe permanentă, care afectează gândurile, comportamentul, emoțiile și starea de bine a individului.

„Nu este doar o tristețe de moment, ea poate lua forme de la cele mascate, ușoare, cu perturbări afective de sezon, până la tulburări bipolare sau maniaco-depresive, culminând cu suicidul. Ea se produce la nivel de creier, prin funcționarea anormală a componentelor creierului, care modulează starea de spirit, comportamentul și gândurile“, explică psihologul- psihoterapeut Maria Verdi, directorul Centrului ReCreation Life.

Cum apare depresia și cum se manifestă ea?

Printre principalele cauze care conduc la apariția acestei afecțiuni se numără: stresul, grijile (financiare sau legate de viața amoroasă), adicțiile, lipsa afecțiunii, programul prea încărcat, suprasarcinile profesionale, etc.

„Depresivul se simte fără forță, în nesiguranță, este neliniștit, are mișcări lente sau agitate, faciesul este plângăcios, îngrijorat, mimică rigidă, riduri de expresie pronunțate. Depresivul trăiește sentimente de neputință, tristețe, descurajare, abandon, singurătate, culpabilitate. Uneori nu mai are niciun sentiment, este gol. Este sensibil la variațiile meteo, are apăsări de cap, dureri de stomac, tulburări digestive. Gândurile care apar în depresie sunt negative referitoare la aspectul fizic, la viitor. Își urăște chipul, se simte fără valoare, îi este teamă de sărăcie, trăiește insuficiența, se simte păcătos. Are teamă de eșec, se sustrage de la responsabilități și evită noul, viața reală“, mai spune Verdi.

Cum îți dai seama că ar fi cazul să mergi la medic

Dacă bifezi un număr considerabil dintre semnele care indică depresia din lista de mai jos, este foarte important să apelezi la un specialist: medic de familie, psihiatru, psihoterapeut. În caz contrar, această afecţiune se poate agrava sau croniciza.

• Un sentiment continuu de auto-devalorizare;
• O diminuare a plăcerii şi a interesului pentru aproape toate activităţile obişnuite;
• Oboseală, lipsa de energie, lipsa motivaţiei;
• Retragere socială;
• Neglijarea activităţilor obişnuite: cumpărături, hobby-uri, etc;
• Tulburări ale somnului: insomnie, coşmaruri, somn neodihnitor, dorinţa de a dormi tot timpul;
• Libidou scăzut;
• Agitaţie, incapacitatea de a sta calm;
• Lentoare psihomotorie prezentă în vorbire sau gândire;
• Sentimente de inutilitate ori vinovăţie excesivă;
• Probleme de memorie şi concentrare;
• Gânduri negative sau suicidare;
• Dureri de cap, articulare sau de stomac;
• Anxietate;
• Atacuri de panică;
• Fobii;
• Adicţii: droguri, alcool, medicamente;
• Modificarea greutăţii corporale (plus, minus 5% într-o singură lună).

Dacă nu este tratată la timp, depresia poate veni la pachet cu: anxietate, tulburare obsesiv-comportamentală, anorexie, bulimie, atacuri de panică, gânduri suicidare, sau chiar gânduri suicidare.

Citește și: Rețelele sociale folosite în exces în timpul pandemiei pot duce la forme ale depresiei