Se schimbă legea în România, ce se întâmplă cu retrocedările de locuințe: cine are de câștigat

Legea referitoare la retrocedările de locuințe preluate abuziv de regimul comunist urmează să se schimbe. Un proiect legislativ a fost înaintat în Senat, în acest scop, acesta urmând să extindă categoriile de solicitanți care beneficiază de prioritate la soluționarea unor astfel de dosare.

Se schimbă legea în România, ce se întâmplă cu retrocedările de locuințe

Retrocedările de locuințe confiscate abuziv de regimul comunist au fost o temă majoră pentru societatea românească după 1990. O bună parte dintre aceste imobile au fost recuperate de proprietarii de drept sau urmașii acestora, primii pași fiind făcuți prin Legea 112 din 1995.

De atunci, statul român a retrocedat case și proprietăți naționalizate în valoare de zeci de miliarde de lei. Dar procesul încă e departe de a fi încheiat. De aceea, un proiect de lege a fost înaintat în Senat. Acesta este menit să modifice Legea 165/2013, privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, vizează extinderea categoriilor de solicitanţi care beneficiază de prioritate la soluţionarea unor astfel de dosare.

Astfel, persoanele cu handicap grav, dar și cele ce primesc pensie de invaliditate de gradul I, vor avea prioritate la soluționarea dosarelor privind retrocedarea unor imobile.

Propunerea are scopul de a oferi “acestor persoane vulnerabile, cu nevoi speciale şi un orizont de timp la dispoziţie limitat, posibilitatea de a se bucura de repararea unor grave nedreptăţi”.

Cine are de câștigat

În document se arată că vor avea prioritate “dosarele constituite în baza cererilor formulate de persoane care se consideră îndreptăţite şi care deţin certificate de încadrare în grad de handicap grav sau care au calitatea de pensionari de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate”.

Potrivit Legii 165/2013, dosarele de retrocedare a imobilelor se soluționează în ordinea înregistrării lor la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, respectiv Secretariatul Comisiei Naționale, dar, ca excepție de la regulă, se soluționează cu prioritate:

• dosarele în care Secretariatul Comisiei Naționale a solicitat documente în completare entităților învestite de lege, titularilor dosarelor și oricăror altor instituții care ar putea deține documente relevante;
• dosarele în care, prin hotărâri judecătorești irevocabile/ definitive, instanțele de judecată s-au pronunțat cu privire la existența și întinderea dreptului, precum și la calitatea de persoană îndreptățită;
• dosarele constituite în baza cererilor formulate de persoanele supraviețuitoare ale Holocaustului;
• dosarele în care s-au emis decizii privind propunerea acordării de despăgubiri/ măsuri compensatorii de către Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase și comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România.

Inițiatorii proiectului de lege susțin că “procesul de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România este departe de finalizare”, iar “de trei decenii, numeroşi foşti proprietari şi-au irosit sănătatea căutându-şi dreptatea sau au decedat fără a mai putea vedea repararea abuzurilor regimului comunist”.

Compoziție Foto: Tomulescu Narcisa