10:00
Primarul general al Capitalei anunţă refacerea Podului Calicilor şi amenajarea spaţiilor pietonale din jurul Curţii de Apel. Proiectul face parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană „Zona centrala ” aprobat prin HCGMB nr. 103/2012 și care a a apărut ca metodă de satisfacere a unor nevoi stringente de dezvoltare a orașului și de maximizare a potențialului acestuia. Acest plan oferă, pe de o parte, soluții punctuale de rezolvare a unor probleme funcționale ale spațiului public urban și, pe de altă parte, o soluție unitară de valorificare a centrului orașului, de restaurare a caracterului acestuia ca marcă identitară a Bucurestiului, anunța primăria la momentul aprobării planului.
Nicușor Dan spune că mai sunt necesare doar câteva avize până a fi demarată licitația pentru această lucrare care va schimba nu doar podul ci și împrejurimile Curții de Apel. Planul Integrat de Dezvoltare Urbană presupune și locuri de parcare în centrul Capitalei pentru ca prima bandă de circulație să nu mai fie blocată de mașinile parcate. Multe din acestea vor fi subterane sau supraterane.
„Refacem celebrul Pod al Calicilor, care va lega Centrul Istoric de zona Palatului de Justiție.
În acest sens, am semnat deja un protocol cu Apele Române și sperăm să obținem cât mai curând avizele care mai sunt necesare pentru parcurgerea tuturor pașilor tehnici, astfel încât să putem lansa achiziția privind execuția.
Refacerea Podului Calicilor face parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) pentru centrul Capitalei și va include și reamenajarea spațiile pietonale din jurul Curții de Apel.”, a anunțat primarul pe pagina sa de Facebook.
În 2019 au fost aprobate 12 proiecte printre care și Podul Calicilor:
1. „Ansamblu urban complex – Pod Mihai Vodă, pod pietonal și pentru bicicliști peste Dambovita și parcaje subterane”
2. „Spațiu public urban Podul Calicilor” – Ansamblu urban Domnita Balasa, parcaj subteran, amenajare urbana Palatul de Justitie”
3. „Piața Constituției – Spațiu public cu parcaj subteran”
4. „Parcaj Subteran – Uranus – Piața Rahova”
5. „Traseu pietonal și de bicicliști cu infrastructura aferentă trotuar Str. Uranus între Calea 13 Septembrie si Calea Rahovei”
6. „Traseu pietonal și de bicicliști cu infrastructura aferentă Piața George Cantacuzino”
7. „Traseu pietonal și de bicicliști cu infrastructura aferenta Piata Alexandru Lahovari”
8. „Traversare B-dul Unirii in dreptul străzii George Georgescu si Sfinții Apostoli”
9. „Modernizare spațiu public zona Mănăstirii Antim, inclusiv parcaje”
10. „Reabilitare Bd. Unirii de la Piața Constituției la Piața Unirii cu traversare la str. George Georgescu”
11. „Proiect amenajare si modernizare Parc Izvor Hasdeu”
12. „Modernizare spațiu public urban Piața de Flori George Coșbuc”
Străzile din București purtau în vechime numele de poduri, fiindcă erau pavate cu lemn, mult mai ușor de găsit și mai ieftin decât piatra. Podul Calicilor îşi lua numele de la calicii, nevoiaşii, care locuiau, încă din secolul al XVI-lea, pe partea dreaptă a Dâmboviţei, dincolo de baia Mitropoliei, unde în perioadă interbelică era grădina bisericii Domniţa Bălaşa, de la Palatul Justiţiei la dreapta, spre Stid, unde începea mahalaua Calicilor, având la stânga ţigănia Mitropoliei, ce se întindea de la străzile Sf. Apostoli la dreapta şi 11 Iunie la stânga, şi mergea înainte, în sus, până sub Guga Văii şi viile lui Mihai Vodă, la dreapta. Calicii aveau un staroste al lor şi vistieria orașului da fiecăruia câte un ban pe zi, potrivit Evenimentul Istoric.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]”Unul dintre cele patru poduri, numite mai târziu „domnești” ale orașului , Podul Calicilor, lega târgul cu Drumul Mehedinților, îndreptate mai către sud-vest.
Planul din 1770 ne dă numele de Podul Caliții pentru Calea Rahovei.
Iar un document din 1813 vorbește de „moșii în deal, la Podul Calicilor, lângă morile mănăstirii Radu Vodă” care mori, evident, nu puteau fi decât pe Dâmbovița, lângă Mihai Vodă.
Întinderea orașului a gonit în cele din urmă pe Calici, spre mahalalele mai îndepărtate. Numele vechi al Podului Calicilor rămânea astfel o denumire goală, fără de conținut. El a fost adoptat de noul Pod care creștea în însemnătate; un timp, numele cel vechi s-a folosit dimpreună cu cel nou, de „Drumul Craiovei” până ce, în ultimul sfert al veacului trecut, i s-a schimbat în acela de astăzi, de Calea Rahovei.” se arată în „Considerații asupra calicilor bucureșteni”, de Paul Cernovodeanu și Nicolae Vatamanu.
