Se întâmplă cu prețurile din România, inflația, puterea de cumpărare. Situația economică pentru 2023 este departe de fi roz, dar există perspective și prognoze ce indică faptul că inflația și-a încetat creșterea – explozivă, anul trecut și va ajunge la o singură cifră. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, e de părere că pericolul cel mai mare derivă din posibilitatea intrării „într-o vrie a spiralei salarii-preţuri”.
După un 2022 care i-a pus pe români la grea încercare prin creșterile explozive ale inflației, prețurilor, facturilor de tot felul, 2023 se anunță mai suportabil, din acest punct de vedere, deși pericolele pândesc la tot pasul.
În opinia președintelui Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, România are un regim fiscal regresiv, contrar celui firesc, în care cei cu venituri mai mici proporţional plătesc mai mult. El a menționat că se impune o schimbare a acestuia cu unul mai echitabil.
„Avem o problemă de pildă la distribuţia veniturilor în România, este clar, şi avem şi un regim fiscal care este regresiv. Aş spune că nu este corect, că este regresiv. Cei care au venituri mai mici proporţional plătesc mai mult. Deci se impune o schimbare a regimului fiscal care să fie mult mai echitabilă. Şi am obţine şi venituri mai mari”, a declarat Dăianu, citat de Agerpres.
De asemenea, fostul ministru al finanțelor din perioada 1997-1998 a spus că inflaţia a ajuns într-o zonă de platou şi de acum va urma declinul acesteia dacă politicile monetare şi bugetare vor fi corespunzătoare.
Dăianu a atras atenția, însă, că pericolul cel mai mare derivă din posibilitatea intrării „într-o vrie a spiralei salarii-preţuri”. Acesta a mai adăugat că sunt semne clare că inflaţia o va lua în jos, dar este important ca politicile menţionate să nu slăbească într-o perspectivă imediată şi poate chiar pe termen mediu.
„De ce atenţia este mult mai orientată de pildă către inflaţie? Întrucât am asistat la o resurgenţă puternică a inflaţiei, poţi să îi spui o chiar o explozie, în 2021. Aproape două decenii am trăit sub regim de inflaţie foarte joasă, un regim totodată de rate de dobândă foarte joase.
Nu cred că acum există o raţiune pentru a intra iar în istoria explicativă a acestui regim de inflaţie foarte joasă şi regim de rate de dobândă foarte joase pentru că acestea sunt dezbateri care nu mai reprezintă o noutate şi ne-am omorî timpul să intrăm iar în această arheologie a desfăşurării faptelor.(…).
Pericolul cel mai mare derivă din posibilitatea intrării într-o vrie a spiralei salarii-preţuri. Aceea ar fi nimicitoare şi când am avut în perioade istorice inflaţie foarte înaltă, acum trei – patru decenii în Statele Unite, am avut şi în Europa episoade mai lungi de inflaţie, am avut această spirală, acest motor de preţuri şi salarii”, a spus Daniel Dăianu.”, din ciclul “România încotro?”, eveniment organizat de Oxygen Events.
Daniel Dăianu a recomandat, de asemenea, descurajarea împrumurilor făcute de populație și a sfătuit oamenii să fie mai chibzuiți.
„Trebuie să descurajezi împrumuturile. Oamenii să fie mai chibzuiți chiar dacă au nevoi mari. Să nu se lanseze în împrumuturi. Băncile ar trebui să fie alături de clienți și să-i sfătuiască. Să mizăm și pe o scădere a inflației care într-un orizont de timp rezonabil să conducă la o diminuare a costului creditului”, a mai spus Dăianu.
De altfel, de curând, un lucru asemănător a fost afirmat și de Alexandru Păunescu, director în BNR şi reprezentant al BNR în cadrul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor Bancare (CSALB). Acesta a declarat că ar fi bine ca românii să îşi amâne planurile de a lua credite pentru cumpărarea unui imobil sau a unor bunuri de folosinţă îndelungată cel puţin pentru anul 2023,