22:55
După câteva zile în care euro este în scădere mulți dintre noi am putea crede că moneda națională este pe drumul cel bun. Din păcate, însă, sunt câțiva factori care duc la deprecierea leului constantă și pe termen lung, care ne determină să credem că nu vorbim despre o tendință zilele acestea ci doar de o etapă trecătoare. Impact.ro a stat de vorbă cu profesorul de economie Cristi Păun care a explicat care sunt carențele în politicile economice din România care duc la deprecierea constantă a monedei naționale.
Faptul că țara noastră importă cu mult mai mult decât exportă nu lasă posibilitatea ca leul să se aprecieze sau măcar să fie stabil. Mai ales în contextul unei iminente crize economice internaționale. Cristi Păun spune că nu trebuie să ne entuziasmăm în aceste zile când cursul euro a scăzut pentru că tendința generală și constantă a leului este de a se deprecia.
„O teorie care este clasică în economie, se numește Teoria parității puterii de cumpărare, spune următorul lucru: dacă în țara ta inflația este mai mare decât în țara cu a cărei monedă te compari, și la noi este dublă față de zona euro, atunci are loc deprecierea monedei tale. Cu alte cuvinte atâta timp cât prețurile la noi accelerează mai mult decât accelerează în zona euro, nu este posibil să avem o monedă stabilă, o monedă puternică, în apreciere față de de moneda euro.
Deprecierea este o consecință clară a inflației mari pe care noi o avem și care pleacă cu precădere de la prețurile din zona energiei scăpate de sub control. Inflația are drept cauză inclusiv partea de deficit bugetar. Atâta timp cât nu rezolvăm sectorul energetic unde energia este produsă în proporție de 80% de stat, și prețurile au sărit calul, dacă ne uităm la profiturile companiilor din energie sunt enorme, nejustificate, noi vedem că Guvernul României a acționat prin spolierea cetățenilor, crescând nejustificat aceste prețuri în zona energiei și a gazului.”
Potrivit acestuia deprecierea leului se întinde pe un termen lung, este structurală, iar România importă mai mult decât exportă.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„În momentul de față tragem cu toții ponoase adiționale, cum ar fi cele legate de creșterea dobânzilor, și această depreciere a leului. Cauza generată de inflație este pe termen scurt, o altă cauză a deprecierii leului este structurală, pe termen lung, care pleacă de la economia românească. România are un deficit comercial, importă mai mult decât exportă, suntem pe un minus care întotdeauna a crescut atunci când economia a crescut. Importurile se plătesc cu valută care se cere în România, cererea este constant intensă din cauza acestui deficit și mai mare decât oferta de valută care în mod normal ar trebui să vină din exporturi.
A treia chestiune este cea legată de dobânzi, o altă teorie, legată de paritatea ratelor de dobânzi, spune că atunci când dobânzile cresc mai tare decât în afara țării în mod automat ai o depreciere a leului. Al treilea factor, conjunctural este creșterea pe care o vedem în momentul de față pe partea de dobânzi. Evident că și statul are vina sa pentru că este pe deficit și licitează pentru aceste capitaluri, alături de antreprenori, oameni care vor să își cumpere o casă. Statul spune uite ce deficit mare am și vreau și eu să mă finanțați dragi bănci.”
Deloc de ignorat în ceea ce privește factorii determinanți în deprecierea leului sunt angajamentele pe care România și le asumă atunci când vorbim de primirea de fonduri. O eroare a prelungit termenul de încasare a unei tranșe din PNRR pentru că în documentație nu se specifica unde sunt beneficiarii sumelor. Valuta care intră în țară prin programele europene poate contribui la stabilizarea monedei naționale.
„Ultimul factor, al patrulea care explică deprecierea este, din punctul meu de vedere faptul că avem întârzieri pe fondurile europene și pe PNRR, pe care mizam și care intră în valută în conturile statului. Din ce am înțeles chair acum există niște sume importante în valută, în contul BNR, dar de care nu poate dispune încă Guvernul României pentru că are niște întârzieri în PNRR, aprobările pentru aceste sume venind undeva în septembrie, fiind ratată etapa iulie.
După cum spunea un profesor de-al meu din facultate în spatele unei monede tari trebuie să stea o economie tare. România la ora actuală nu este o economie tare.” a concluzionat economistul.
Euro a scăzut, vineri, cu 1,81 bani faţă de leu, Banca Naţională a României (BNR) afişând un curs de referinţă de 4,8909 lei/euro.
Pe pieţele externe, ieri, în jurul orelor 17:30, un euro era tranzacţionat la 1,0189 dolari, în depreciere cu 0,67% faţă de închiderea precedentă, potrivit datelor Investing.com.
Tranzacţiile pe euro/dolar au deschis la 1,0185 dolari şi au avut loc, până la ora menţionată, între un minim de 1,0185 şi un maxim de 1,0269.
Dolarul american a scăzut cu 0,44 bani vineri, în faţa monedei naţionale, BNR anunţând un curs de 4,7450 lei, faţă de 4,7494 lei în şedinţa anterioară, conform bursa.ro.
