Rusia acuză Germania de faptul că riscă securitatea Europei. „Unde va duce acest lucru?”

Săptămâna aceasta, cancelarul german Olaf Scholz a spus că Berlinul va avea în curând cea mai mare armată convențională a membrilor europeni ai NATO. Anunțul nu a fost deloc pe placul Rusiei, care a avertizat Berlinul că acest lucru nu poate duce decât la „remilitarizarea accelerată” a țării.

Acuzațiile Rusiei la adresa Germaniei

Olaf Scholz s-a angajat în februarie să majoreze cheltuielile pentru apărare și să injecteze 100 de miliarde de euro în forțele armate ale Germaniei, marcând o schimbare majoră de politică pentru armată, după decenii de uzură și încheierea Războiului Rece.

Rusia a acuzat Germania că prin această mișcare a dezechilibrat securitatea europeană prin „remilitarizare”, în timp ce Berlinul face eforturi pentru a-și spori cheltuielile militare ca răspuns la invazia Ucrainei de către Moscova.

„Percepem declarația cancelarului german ca încă o confirmare a faptului că Berlinul a stabilit un curs pentru o remilitarizare accelerată a țării. Cum s-ar putea termina acest lucru? Din păcate, acest lucru este bine cunoscut din istorie”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

Rusia, critici la adresa Germaniei

Banii vor fi folosiți pe parcursul mai multor ani pentru a crește bugetul obișnuit de apărare al Germaniei cu aproximativ 50 de miliarde de euro și pentru a permite țării să atingă obiectivul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare în fiecare an.

Rusia a criticat aspru mișcarea, pe care Berlinul a anunțat-o la scurt timp după ce Moscova a invadat Ucraina.

„Într-un moment în care este necesar să se caute oportunități de reducere a amenințărilor comune, Germania, dimpotrivă, ia calea escaladării situației militar-politice de pe continentul european, direcționând zeci de miliarde de euro pentru creșterea masei critice a armelor”, a adăugat Maria Zaharova.

Rusia numește invazia sa o „operațiune militară specială” de „demilitarizare și denazificare” a Ucrainei, dar Kievul și aliații săi numesc acest lucru un pretext fără temei pentru un război care a ucis mii de oameni, a distrus orașe și a forțat peste șase milioane de oameni să fugă în străinătate.