Ministrul Educatiei, Sorin Cîmpeanu, s-a declarat îngrijorat de „trendul descrescător”, privind numărul de candidați înscriși la Bacalaureat, comparativ cu anii trecuți. Cifrele sunt cu adevărat îngrijorătoare, întrucât 40.000 de elevi din actuala generație nu s-au înscris la examen. Este vorba de un procent, deloc de neglijat, de 26% din elevii de clasa a XII-a și a XIII-a seral/frecvență redusă.
Se poate vorbi de faptul că statul a eșuat în misiunea sa. Mult trâmbițată lozincă prezidențială – „România Educată” rămânând doar o reclamă goală. Specialiștii apreciază că este vorba despre o adevărată criză în învățământ.
Potrivit datelelor oficiale ale Ministerului Educației, la începutul acestui an școlar, au fost înscriși 151.906 de elevi în clasele a XII-a/zi și a XIII-a seral/frecvență redusă. Anul acesta s-au înscris la probele examenului, 126.454 de elevi de clasele a XII-a și a XIII-a. Deci, rezultă că o diferență de peste 40.000 de elevi din actuala generație nu va da BAC-ul în acest an, în sesiunea din iunie, care a debutat luni, informează Edupedu.ro.
Conform datelor publicate de minister, este cel mai mare absenteism din ultimii 4 ani.
„Avem puțin peste 126.000 de candidați înscriși anul acesta. Anul trecut am avut peste 133.000 de candidați, în anul 2020 am avut peste 155. 000 de candidați. Este îngrijorător acest trend descrescător din două motive: motivele ce țin de demografie sunt cât se poate de clare, dar îngrijorarea pe care mi-am exprimat-o de mult timp cu privire la efectele perioadei de criză sanitară, din păcate, se confirmă.
Aș vrea să precizez faptul că până în anul 2012 aveam în fiecare an peste 200.000 de candidați înscriși la examenul de Bacalaureat iar acum avem puțin peste 126.000. În anul 2008 am avut un vârf de peste 225.000 de elevi înscriși la Bac”, a declarat Cîmpeanu la Euronews România.
La toate aceste, demn de consemnat este și faptul că România se mențină și în acesta an la 34 de săptămâni de școală, fapt care ne plasează în top 3 state europene cu puține zile de școală.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Și ca o consecință nefericită a scăderii numărului de absolvenți de liceu, potrivit datelor oficiale, România este ţara cu cei mai puţini absolvenți de studii superioare din Uniunea Europeană. Suntem, de altfel, şi ţara în care tinerii se angajează în cu totul alte domenii faţă de cele pentru care s-au pregătit.
„În principal cauza este generată de faptul că nu avem în România, din păcate, un sistem de monitorizare al parcursului educațional al elevilor, din momentul în care intră în clasa pregătitoare și până la momentul la care finalizează liceul. Dacă ne uităm puțin, mai ales la schimbarea dintre cicluri, dintre gimnazial și liceu, din păcate acolo se pierd cei mai mulți elevi și nu luăm măsuri pentru a asigura o scădere a acestei rate. România nu se uită și la rata abandonului școlar care crește din ce în ce mai mult”,
(…) România este printre țările cu cea mai mare diferență de abandon școlar dintre mediul urban și mediul rural, avem undeva la 20 de procente diferență. Acolo, varianta cea mai potrivită pentru care noi luptăm este implementarea sau generalizarea programului „Masă caldă în școli”. Pentru că acel program face într-adevăr diferența pentru unele familii, din păcate, dintre a-ți trimite sau nu copilul la școală.
Pentru că vorbim de resurse foarte limitate în astfel de comunități și vorbim de un principiu foarte sănătos și anume: cum ai putea tu ca și elev să vii la școală, să participi activ la ore și să dobândești anumite competențe și cunoștințe cheie, dacă tu vii flămând?”, a declarat Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor, pentru impact.ro.
Psihologul și specialistul în Resurse Umane, Magda Zamfiroiu, a explicat pentru impact.ro și care ar fi motivele situației dezastroase din învățământul românesc, precum și locurile de muncă disponibile pentru cei cu studiile liceale neterminate.
„Slaba pregătire, lipsa de motivație și mai nou, perioada pandemiei care dus la obligativitatea efectuării de cursuri online se numără, la prima vedere printre principale cauze. Nu trebuie omisă nici sărăcia. Tinerii au văzut că se pot angaja și cu 10 clase și mulți dintre ei, cu o situație financiara precară, renunțând la studii. Nu putem să nu remarcăm și faptul că profesorii, în mare parte, sunt slab pregătiți si nu sunt motivați de școală. În mediul rural vorbim chiar de o situație dezastruoasă. Mai apoi, programa încărcată și prost structurată. Accentul se pune pe cantitate și nu pe calitate. Și nu în ultimul rând, lipsa unor instrumente moderne de predare și a unor școli profesionale”, a declarat psihologul.
Cât despre tinerii care caută un job în România fără diplomă de Bacalaureat există soluții pentru cei care vor să muncească.
„Evident că tinerii fără bacalaureat se pot încadra. Și oferta există. Aceștia pot fi confecționeri, agenți de pază, conducători auto, lucrători în comerț, lucrători în construcții, în industria entertainment, turism, HoReCa, call-center (dacă cunosc și o limbă străină)”, a conchis Magda Zamfiroiu.
