23:36
O reuniune extraordinară a miniştrilor Apărării din statele NATO va avea loc, miercuri, la Cartierul General al Alianţei de la Bruxelles, în contextul războiului pe care Rusia l-a declanșat în Ucraina. Vasile Dîncu va participa la eveniment și va avea o întâlnire bilaterală cu omologul său din Canada.
Update 16 martie, ora 17:30. Miniștrii Apărării din statele membre NATO s-au reunit miercuri la Bruxelles, pentru a discuta despre situația din Ucraina și implicarea Alianței. La finalul reuniunii, secretarul general, Jens Stoltenberg, a susținut o conferință de presă în care a vorbit despre principalele teme care au fost abordate în cadrul întâlnirii.
Potrivit lui Stoltenberg, miniștrii participanți au fost de acord ca NATO să continue să pună la dispoziția Ucrainei sprijin atât militar, cât și umanitar. Oficialul a mai transmis că Putin trebuie să pună capăt războiului și să își retragă trupele din Ucraina.
Poziția NATO este clară: Alianța nu va tolera niciun atac asupra unui stat aliat. Membrii NATO rămân uniți în ceea ce privește hotărârea de a nu desfășura forțe în Ucraina, la sol sau în aer. Cât despre ideea de aderare a Ucrainei la NATO, participanții la discuție au transmis că Ucraina este un stat suveran și că decizia de a aplica sau nu pentru statutul de membru al Alianței îi aparține în totalitate.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Nu trebuie să subestimăm capacitatea Rusiei de a continua războiul. Deși au făcut greșeli grave, rușii păstrează capabilități militare convenționale semnificative. Am văzut retorica nucleară a președintelui Putin și nu trebuie subestimată capacitatea Rusiei de a provoca distrugeri.”, a spus Jens Stoltenberg.
Întrebat dacă Rusia poate câștiga acest război, oficialul a răspuns:
Este prea devreme pentru a specula asupra deznodământului. Ucrainenii au încetinit avansul trupelor ruse, iar planul lui Putin, de a duce un război-fulger și de a ajunge la Kiev în câteva zile a fost un eșec complet. Dar Rusia păstrează capabilități militare semnificative.”
Cât despre ideea lansată de vicepremierul polonez, Jaroslaw Kaczynski, în timpul unei vizite la Kiev, potrivit căreia NATO ar trebui să desfășoare o misiune de pace în Ucraina, ministrul olandez al Apărării a concluzionat că nu este momentul potrivit pentru așa ceva:
Cred că este foarte greu să ne imaginăm o misiune de pace acum, când un război este în curs de desfășurare, cu intensitatea pe care o putem observa. Este prea devreme să vorbim despre asta. Mai întâi trebuie să avem o încetare a focului. Mai întâi trebuie să vedem retragerea Rusiei şi trebuie să existe un fel de acord între Ucraina și Rusia”, a declarat ministrul olandez Kajsa Ollongren, la sosirea la Bruxelles.
Știrea inițială:
Pe agenda reuniunii extraordinare a miniştrilor Apărării din statele NATO se află două subiecte mari. Primul este situația de securitate din Ucraina, alături de implicațiile războiului asupra Alianței Atlanticului de Nord și a partenerilor din vecinătate. La discuții vor participa miniştrii din Suedia, Finlanda, Georgia şi Ucraina, precum și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell.
În cea de-a doua sesiune din cadrul evenimentului, în format aliat, vor avea loc dezbateri aprofundate cu privire la adaptarea pe termen lung a posturii colective a NATO, cu scopul de a răspunde la noua situație generată de războiul declanșat de președintele rus Vladimir Putin în Ucraina.
Conform unui anunț făcut de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, această reuniune extraordinară a miniștrilor Apărării din statele aliate va fi urmată de un alt eveniment. Mai exact, pe 24 martie va avea loc un summit al liderilor din statele membre ale Alianței Atlanticului de Nord, tot la Cartierul General din Bruxelles.
Președintele Klaus Iohannis a cerut ca statele din NATO să trimită mai multe trupe în România, precum și să-și consolideze prezența aeriană și navală pe teritoriul țării. Șeful statului a solicitat și operaționalizarea cât mai rapidă a grupului de luptă al Alianței Atlanticului de Nord aflat în țară.
După ce Vladimir Putin a dat ordinul de începere a „operațiunii militare speciale” în Ucraina, NATO a decis în premieră să activeze Forța de Răspuns. Astfel, pot fi mobilizați în doar 48 de ore până la 40.000 de militari foarte bine echipaţi şi cu cea mai bună pregătire de luptă.
Prin urmare, în urma celor două evenimente, în funcție de hotărârea politică a liderilor din statele membre NATO, România ar putea beneficia de mai multe trupe militare, în contextul războiului ce se desfășoară la nordul țării, în Ucraina.
În urmă cu două zile, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a dat asigurări că nu se va reveni la stagiul militar obligatoriu în România. Oficialul a explicat că o astfel de măsură ar fi prea costisitoare și nu ar fi practică, în condițiile în care în prezent se merge pe armate profesioniste.
Vasile Dîncu a mai spus că legile din domeniul apărării trebuie să fie modificate în România, pentru că unele datează de dinainte de aderarea la NATO. Oficialul a adăugat că CSAT a stabilit că va fi făcut un pachet de legi ce se va aduce în procedură de urgență, urmând să se discute la Parlament.
Acest pachet conține trei legi: una referitoare la managementul situației de criză; una privind securitatea cibernetică și modificări la legea apărării; iar cea de-a treia referitoare la mobilizarea populației și a economiei.
Dîncu a subliniat că nu se va pune problema mobilizării tuturor persoanelor cu vârste între 18 și 60 de ani, în cazul unui război. Ministrul Apărării a precizat că nu pot fi mobilizate decât acele persoane care au făcut pregătire militară.
