Pe 26 mai, în ultima duminică a lunii mai, ești chemat să pui ștampila pe două buletine de vot. Prima dată îți alegi candidatul pe care îl susții la Bruxelles, a doua oară votezi în cadrul unui referendum pe justiție.
Președintele Klaus Iohannis a trecut de la „aproape hotărât” să convoace un referendum la „dispus” să-l organizeze. Asta înseamnă că în ultima duminică a lunii mai, atunci când vei merge să votezi pentru europarlamentare, ți se va înmâna și un buletin pentru referendum.
Deocamdată, nu se cunoaște întrebarea care se va regăsi pe buletinul de vot. Dar e lesne de înțeles că ea va fi strâns legată de asalturile asupra justiției, orchestrate de coaliția PSD-ALDE.
De remarcat că decizia președintelui vine într-o perioadă în care, la Ministerul Justiției, s-au redactat proiectele de OUG care modifică articole din Codurile Penale. Scopul puterii este acela de a îmblânzi anumite pedepse sau de a le elimina pe altele.
Scopul final: aleșii certați cu legea să scape mai ușor sau să fie achitați pentru faptele comise.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Odată cu organizarea referendumului, președintele ar putea împușca doi iepuri dintr-o lovitură. Pe de-o parte, ar putea obține o prezență mai mare la vot. De regulă, participarea la vot la alegerile europarlamentare este scăzută.
În 2014, spre exemplu, a fost puțin peste 32%. Interesul pentru candidații de la Bruxelles este extrem de scăzut, dar organizarea unui referendum ar putea să ducă la o mobilizare mai mare. Mai ales că tema aleasă (justiția) este una sensibilă, la care românii s-au arătat receptivi.
O prezență mai mare la vot l-ar putea ajuta pe președinte să împuște și al doilea iepure. Mai exact, un rezultat bun pentru partidele de opoziție, care candidează la europarlamentare.
Mulți sociologi susțin că bazinul electoral al social-democraților este cam același, de câțiva ani. Asta înseamnă că, în lipsa unor alte strategii decât cele cunoscute, social-democrații nu pot obține mai multe voturi decât au acum.
Dar, dacă prezența la vot va fi mai mare, atunci voturile „nehotărâților” sau ale celor care, de regulă, nu ies la vot vor merge către partidele din opoziție. Cele mai recente sondaje arată o diferență extrem de mică între PSD și PNL în intențiile de vot. Dacă se iese masiv la vot, atunci PSD ar putea pierde primul loc.
Referendumul pentru justiție se poate întoarce și împotriva președintelui. Potrivit legii, pentru ca un referendum să fie validat, e nevoie de un prag de prezență de minimum 30% și de cel puțin 25% voturi valide.
Dacă, să spunem, prezența la europarlamentarele din 26 mai va fi similară cu cea din 2014 – adică peste 32% – referendumul va fi validat, indiferent de rezultat. Asta doar în cazul în care toată lumea votează pe ambele buletine.
Există și scenariul în care nu toată lumea care votează pentru europarlamentare vrea să voteze și pentru referendum. Din acest punct de vedere, este foarte important cum va fi organizată consultarea din punct de vedere logistic. Dacă, spre exemplu, se va vota în secții separate, atunci vor fi mai multe drumuri de făcut. Și atunci electoratul ar putea fi descurajat.
Dacă referendumul va fi organizat în aceleași secții, atunci se poate deschide calea unor fraude. Se poate întâmpla, spre exemplu, ca unii membrii ai secțiilor de votare să „uite” să înmâneze și buletinul pentru referendum. Desigur, această practică poate fi întâlnită mai ales în zonele rurale, acolo unde controlul de legalitate tinde spre zero.
PSD nu a reușit, în toamnă, cu referendumul pentru familie, a înregistrat un eșec răsunător. Acea consultare populară s-a desfășurat chiar pe parcursul a două zile și tot degeaba. Tema propusă la referendumul pentru familie părea pe gustul electoratului PSD. Și, totuși, lumea nu a ieșit la vot, prezența a fost sub 30%.
Referendumul poate avea și efect de bumerang pentru șeful statului. Din acest punct de vedere, este foarte important cum va fi formulată întrebarea de pe buletinul de vot.
Ar trebuie să fie clară și simplă, astfel încât să fie înțeleasă de toată lumea, dar trebuie să aibă și un impact major asupra eventualelor modificări legislative care încalcă statul de drept.
Poate să oprească adoptarea unor legi care încalcă democrația sau poate să prevadă sancțiuni și mai dure pentru cei acuzați de corupție.
Și ar mai fi un aspect: toata campania pentru europarlamentare va fi axată, de fapt, pe acest referendum. Promisiunile candidaților care vor să ajungă la Bruxelles și planurile lor vor cădea pe planul al doilea.
Legea spune că stabilirea datei unui referendum stă numai în pixul președintelui. Guvernul și Parlamentul nu au niciun cuvânt de spus în acest caz.
Decizia președintelui vine după ce Curtea Constituțională a lămurit chestiunea legată de organizarea unei consultări populare în aceeași zi cu alegerile.
Inițial, Parlamentul a adoptat, în 2018, o lege care interzicea organizarea unui referendum, indiferent de natura lui, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.
Articolul cu pricina fusese introdus chiar de PSD. Anticipând probabil decizia președintelui, social-democrații doreau să se pună la adăpost de un astfel de demers, care le poate da planurile peste cap.
Numai că președintele a atacat legea la CCR, iar articolul cu pricina a fost declarat neconstituțional.
”Norma prin care se interzice organizarea de referendumuri la aceeași dată cu data desfășurării alegerilor pentru Parlamentul European afectează norme și principii constituționale”, susținea șeful statului la acea vreme.
