15:08
„AUR a votat în comisii în UNANIMITATE proiectul cu copiii! Terminați cu minciuna și manipularea oamenilor!
Și era normal să o voteze, pentru că este o lege bună care vizează PREVENIREA abandonului copiilor și SPRIJINIREA familiilor vulnerabile. Adică ceea ce ar face orice om normal! Tot scandalul făcut astăzi, instigarea hoardelor de huligani să tragă de porțile Parlamentului, a fost doar un circ ieftin al unor oameni interesați DOAR de voturi și nu de viața, de viitorul copiilor și al familiilor vulnerabile!” arată într-un comunicat PSD.
PSD vine cu o serie de date potrivit cărora această lege era necesară. Adopțiile internaționale, de către cetățenii străini, sunt interzise în România de 22 de ani! De asemenea de la PNRR până la alte programe de finanțare, toate depind de o reformă a sistemului de protecție a copilului care se cerea îndeplinită de mulți ani. Termenul dat pentru îndeplinirea acestui obiectiv a fost chiar depășit cu mult pentru că era decembrie 2022.
ARGUMENTE GENERALE:
• La 31.12.2023, în sistemul de protecție socială se aflau peste 42.000 de copii, cei mai mulți dintre ei (circa 30.400 de copii) beneficiind de servicii de tip familial (la asistenți maternali, rude sau familii), iar circa 11.600 de copii fiind în sistemul rezidențial public sau privat.
• Județele cu mulți copii în sistem: Iași (3.084), Vaslui (2.389), București (2.036), Constanța (2.001) și Timiș (1.573). Județele cu cei mai puțin copii în sistem: Ialomița (466), Mehedinți (449) și Gorj (441).
Cauzele separării
1. ABUZ ȘI NEGLIJARE – 46%
2. SĂRĂCIE – 28,1%
• 74.000 de copii cu părinți plecați la muncă.
• 12.300 de copii au ambii părinți la muncă în străinătate. Dintre aceștia, 11.500 de copii au rămas în grija rudelor și doar puțin peste 700 de copii au ajuns în sistemul de protecție (cei mai mulți la asistenți maternali, cei mai puțini în centre!!!!)
• 52.600 de copii au un singur părinte plecat la muncă în străinătate. 96% dintre aceștia sunt în grija rudelor și doar 2%, circa 1.100 de copii, sunt în sistemul de protecție.
• !!!!! În total, doar 2.800 de copii cu părinți plecați la muncă în străinătate au ajuns în sistemul de protecție care înseamnă asistenți maternali, rude până la gradul IV, alte familii/persoane, centre.
DATE ADOPȚIE
1. Copii adoptabili pe procedură la nivel național – 1885
• 0-2 ani – 219 copii (133 fără probleme medicale)
• 3-6 ani – 461 copii (257 fără probleme medicale)
• 7-13 ani – 833 copii (436 fără probleme medicale)
• 14-17 ani – 372 copii (222 fără probleme medicale)
2. Copii adoptabili pe procedură internațională – 4817
• 0-2 ani – 24 copii (2 fără probleme medicale)
• 3-6 ani – 568 copii (107 fără probleme medicale)
• 7-13 ani – 3425 copii (1371 fără probleme medicale)
• 14-17 ani – 800 copii (411 fără probleme medicale)
3. Copii adoptabili cu profil public – 5992
• 0-2 ani – 83 copii (35 fără probleme medicale)
• 3-6 ani – 825 copii (245 fără probleme medicale)
• 7-13 ani – 4025 copii (1669 fără probleme medicale)
• 14-17 ani – 1059 copii (571 fără probleme medicale)
4. Familii atestate – 2771
• 0-2 ani – 262
• 3-6 ani – 2199
• 7-13 ani – 295
• 14-17 ani – 15
– Ideea de bază a legii, în jurul căreia au fost gândite toate măsurile și stabilite toate mecanismele de acțiune și de intervenție folosite de autorități este PĂSTRAREA COPIILOR ÎN FAMILIILE LOR, alături de părinți. Toate etapele care vizează PREVENIREA separării copilului de familie sunt gândite pentru a identifica acele soluții de sprijin pentru familiile aflate în dificultate să-și poată ține în continuare copiii acasă, fără să-i priveze de lucrurile de strictă necesitate de care au nevoie și de serviciile esențiale pentru dezvoltarea lor (școală, asistență medicală), astfel încât să NU ajungă în punctul în care să ceară stabilirea unei măsuri de protecție din partea statului pentru copii.
– scopul este să avem copii sănătoși, educați, care pornesc în viață cu șanse egale și au parte (cel puțin) de condițiile minime obligatorii unei dezvoltări adecvate. Iar acești copii să crească ÎN FAMILIILE LOR! O dezvoltare adecvată înseamnă un copil care are parte obligatoriu de câteva lucruri de bază: are ce mânca și nu merge niciodată la culcare flămând, are întotdeauna îmbrăcăminte adecvată, merge la școală, este înscris la un medic de familie care îl monitorizează, acolo unde este cazul, pentru afecțiuni de care suferă și îi administrează tratamentul potrivit și se asigură, printre altele, că are acces inclusiv la vaccinurile din schema națională de imunizare, recomandate de medici tuturor celorlalți copii.
– În momentul în care familia, din diferite motive (materiale, sociale, din cauza educației precare, a unor probleme medicale, etc) nu este în măsură să asigure aceste toate cele de mai sus, autoritățile au obligația să intervină și să ofere sprijin. Acest sprijin este reglementat de legea prevenirii separării!
– Concret, acele familii sunt identificate la nivel local, sunt înregistrate în Observatorul Copilului, iar Primăriile (SPAS-urile) vor lucra cu aceste familii tocmai pentru A PREVENI situațiile de separare (exceptând, firește, cazurile unde este vorba despre violență, abuz sau exploatare a copiilor). Astfel, copiii care provin din familii cu lipsuri materiale vor putea veni în centrele de zi unde vor primi mâncare și ajutor la școală, cei cu risc de abandon școlar vor fi ajutați să meargă la școală, cei care nu sunt în evidențele niciunui medic vor fi înscriși la medici de familie, cei fără acte vor fi înregistrați, etc.
– Legea urmărește întărirea capacității primăriilor de a sprijini familiile în dificultate sa își crească copiii. Mai clar, autoritățile locale intervin doar în momentul în care familia este în dificultate/imposibilitate (temporară sau permanentă) de a asigura copiilor toate condițiile de bază de care au nevoie pentru creșterea și dezvoltarea lor. Iar soluțiile oferite de primării sunt TOCMAI pentru ca acești copii sa NU ajungă în grija statului! Rolul autorităților locale este de a le asigura copiilor posibilitatea de a beneficia de drepturile pe care le au (la sănătate, la educație, la o îngrijire adecvată).
– Din păcate, se pleacă de la o practică destul de des întâlnită în prezent și pe care încercăm să o corectăm și, în final, să o eliminăm.
Concret, în ultimii ani, în multe cazuri, multe autorități locale, în momentul în care identifică un copil care se află în unele din situațiile de vulnerabilitate reglementate, apelează automat la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului și solicită preluarea copilului în sistemul de protecție specială, fără a căuta, acolo unde este posibil, variante să ajute acea familie să-și păstreze copilul acasă. Este o practică total greșită, pe care NU ne-am dori să o perpetuăm, pentru că legea trebuie aplicată nu doar în litera ei, ci și în spiritul ei. Ceea ce înseamnă că, acolo unde este posibil, lucrătorii din asistență socială din cadrul primăriilor trebuie mai întâi să identifice variantele prin care să sprijine familia să depășească momentul critic în care se află – să o informeze, să o consilieze, sa se asigure că primește toate beneficiile si serviciile existente, la care are dreptul și abia în ultimă instanță, după ce s-au asigurat că au toate aceste soluții au fost aplicate și nu funcționează, iar lucrurile nu merg în direcția bună, în interesul copilului, poate fi luat în calcul apelul la DGASPC, pentru o evaluare suplimentară.
1. COPIII CU PĂRINȚII PLECAȚI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE VOR FI SEPARAȚI DE FAMILIE – FALS
– familiile în care unul sau ambii părinți sunt plecați la muncă în străinătate vor fi în atenția SPAS, având în vedere că, la plecarea în stăinătate părinții sunt obligați, conform legii, să declare în grija cui rămân copiii; această monitorizare are loc strict în interesul copilului, astfel încât acesta să aibă parte de toate condițiile adecvate creșterii și dezvoltării sale normale, în absența părinților. Familiile sau persoanele în grija cărora vor rămâne acești minori vor fi sprijinite, în măsura în care este nevoie, astfel încât să le poată asigura acestor copii îngrijirea de care au nevoie (hrană și îmbrăcăminte adecvată, acces la educație și la servicii medicale, etc)
2. COPIII DIN FAMILII SĂRACE, CU DIZABILITĂȚI SAU LIPSITE DE EDUCAȚIE VOR FI LUAȚI DE LÂNGĂ PĂRINȚI – FALS
– principalul scop al legii este exact acela de a veni ÎN AJUTORUL familiilor din medii vulnerabile, aflate în situații dificile – fie materiale, fie medicale, fie de altă natură – astfel încât aceste familii să-și poată crește în continuare copiii ACASĂ, dar, în același timp să le și dea acestora posibilitatea să aibă parte de toate cele necesare dezvoltării lor adecvate din toate punctele de vedere. Aceste familii vor fi identificate, înregistrate în Observatorul Copilului și monitorizate la nivelul autorităților locale. Pentru copiii din aceste familii au fost gândite centrele de zi – aceștia vor putea veni acolo și vor avea parte de o masa caldă, vor primi ajutor la teme, îndrumare și consiliere psihologică, atât ei, cât și părinții, iar seara se vor întoarce acasă, ÎN FAMILII!
3. CREAREA OBSERVATORULUI COPILULUI ÎNCALCĂ DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE COPIILOR – FALS
Observatorul Copilului va deveni instrumental de bază care va ajuta autoritățile, la nivel local, să intervină punctal, rapid și eficient în toate acele situații în care copiii au nevoie de sprijin și de ajutor. Odată identificati și înscrisi în Observatorul Copilului, toate acele familii din mediile vulnerabile vor fi în atenția autorităților locale pentru a se stabili un plan de sprijin pe termen scurt și mediu, astfel încât să fie ajutate SĂ-ȘI ȚINĂ COPIII ACASĂ, ÎN FAMILIE. Datele lor personale vor fi introduse în Observatorul Copilului cu acordul lor, în lipsa acestora fiind imposibil de acordat serviciile de sprijin de care au nevoie. Identificarea problemelor și găsirea soluțiilor pentru remedierea acestora stau la baza acordării serviciilor asistenței sociale!
CONTEXT PENTRU ELABORAREA LEGII
• Una dintre reformele asumate de România în cadrul PNRR vizează crearea unui nou cadru juridic pentru prevenirea separării copilului de familie – jalon în cadrul PNRR (deadline depășit; termenul de îndeplinire a fost 31 decembrie 2022)
• Sunt vizate familiile vulnerabile, iar legea creează un cadru pentru punerea în aplicare a măsurilor pentru acestea (centre de zi, consiliere și sprijin pentru părinți și copii) – (rețea națională de 150 de centre de zi pentru care MFTES așteaptă cereri de finațare din partea autorităților locale sau a parteneriatelor dintre organisme private și autorități locale; apelul a fost lansat a treia oara, iar noul termen limita, până la care se aștepată cereri de finanțare este 10 iunie 2023; pana acum (18.04.2023) au fost depuse peste 110 proiecte; buget acordat prin PNRR: 50,2 MILIOANE DE EURO)
➢ Actul normativ stabilește responsabilități clare atribuite autorităților publice la nivel național și local în ceea ce privește activitatea de prevenire a separării copilului de familie și propune un mecanism de finanțate, condiționat de realizarea obiectivului de menținere a copiilor în familie.
➢ Termen pentru implementare a reformei: 30 iunie 2026.
PRVEDERILE LEGII:
➢ Legea clarifică situațiile care pot genera risc de separare a copilului de familie:
• situația economică și condițiile de locuit precare
• situația socială și mediul social necorespunzător
• starea de sănătate precară a unuia sau mai multor membri ai familiei;
• nivelul de educație scăzut al membrilor familiei;
• mediul abuziv, violent existent în familie
➢ se înființează Observatorul Copilului, un modul informatic (în cadrul Sistemului Național Informatic pentru Adopție – SINA) pus la dispoziția autorităților locale, prin care vor fi identificați și înregistrați toți copiii aflați în situație de risc de separare de familie. De asemenea, serviciile publice de asistență socială de la nivelul administrațiilor publice locale vor monitoriza intervențiile și serviciile oferite copiilor aflați în situație de risc de separare de familie. SPAS-urile vor avea la dispoziție un an să înregistreze toți copiii din UAT, aflați în situație de vulnerabilitate.
➢ La nivelul comunităților locale sunt create structuri comunitare consultative alcătuite din conducătorul SPAS (care va fi președintele consiliului), un reprezentant al unei unități de învățământ, un medic de familie, un polițist local sau de proximitate, un preot sau un reprezentant al unui cult religios recunoscut, un consilier local, un reprezentant al unui ONG (acolo unde există).
➢ Pentru copilul provenit dintr-un mediu vulnerabil se urmărește găsirea de soluții sociale, de sănătate, educaționale
➢ Planul de servicii pentru părinți – informare și consiliere în domeniul sănătății, educației, găsirii unui loc de muncă și a unei variante de locuință, dezvoltarea abilităților parentale, facilitarea accesului la beneficiile de asistență socială.
➢ FINANȚARE:
• Pentru prima dată este prevăzută finanțarea pentru activitatea de prevenire a separării copilului de familie
• Serviciile sociale destinate prevenirii separării copilului de familie (centrele de zi) – bugetul de stat, din sume defalcate din TVA, în proporție de cel mult 50% din necesarul de fonduri stabilit în baza numărului de copii înregistrați în Observatorul Copilului a standardului de cost pentru serviciile sociale aprobat prin HG.
• Finanțarea centrelor de zi este condiționată de înregistrarea copiilor în sistemul informatic
➢ Programele de prevenire a separării copilului de familie vor viza:
• acordarea de ajutoare de urgență familiilor care au în îngrijire copii expuși riscului de separare;
• abilitarea/reabilitarea copilului cu dizabilități expus riscului de separare de familie;
• servicii de intervenție psihologică și psihoterapeutică pentru copiii expuși riscului de separare de familie;
• organizarea de cursuri de dezvoltare a abilităților parentale pentru familiile care au în îngrijire copii expuși riscului de separare de familie.
CONTEXT – de ce era nevoie de noile reglementări legislative:
➢ În lipsa realizării activității de PREVENIRE a separării copilului de familie și a serviciilor destinate prevenirii separării copilului de familie, 32 % dintre copiii care aveau o măsură de protecție specială la sfârșitul anului 2021 au intrat în sistem ca urmare a situației economice precare a familiei.
➢ La nivelul ANPDCA, în cadrul unui program european derulat în colaborare cu Banca Mondială, s-a realizat o cartografiere a nevoilor, serviciilor și infrastructurii disponibile, la nivelul țării, pentru copiii expuși riscului de separare fe familie. Concluzii:
• În România, încă există practici ale unor autorități locale, mai ales din comunitățile mai slab dezvoltate și lipsite de servicii pentru copil și familie, de a separa cu ușurință copilul de familie, pe motiv că familia este săracă, iar copilului i-ar fi mai bine într-un serviciu de tip rezidențial al DGASPC,
• La începutul lui 2022, în România erau înregistrate 724 de centre de zi, aflate în 344 de localități din țară. Dar 70% dintre orașe și 93% dintre comune NU AU NICIUN TIP DE CENTRU DE ZI.
• Zonele albe de servicii (acele zone în care nu există nici servicii de zi, nici specialiști de tipul asistent social, asistent medical comunitar sau consilier școlar includ 570 de localități (12 orașe și 558 comune).
